căciuliţă

căciuliţă
CĂCIULÍŢĂ, căciuliţe, s.f. 1. Diminutiv al lui căciulă (1). 2. Un fel de bonetă purtată de femei şi de copii. – Căciulă + suf. -iţă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CĂCIULÍŢĂ s. v. tichie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

căciulíţă s. f., g.-d. art. căciulíţei; pl. căciulíţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • scufie — SCUFÍE, scufii, s.f. 1. Căciuliţă de formă specială, care se leagă sub bărbie, purtată mai ales de sugari; boneţică. 2. Bonetă de pânză, de stofă etc., care se poartă mai ales noaptea, în timpul somnului; tichie, căciulită. 3. Căciulită rotundă,… …   Dicționar Român

  • tocă — TÓCĂ, toci, s.f. 1. Căciuliţă sau pălărioară fără boruri, purtată de femei. 2. Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistraţi şi de avocaţi în exerciţiul funcţiunii. – Din fr. toque. Trimis de claudia, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • bonetă — BONÉTĂ, bonete, s.f. 1. Acoperământ de cap confecţionat din pânză sau din stofă, fără boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucătari, medici, laboranţi, militari etc. 2. (În sintagma) Bonetă frigiană = un fel de căciuliţă de lână cu… …   Dicționar Român

  • ceapsă — CEÁPSĂ, cepse, s.f. (reg.) Mică bonetă sau scufiţă de pânză aibă, bogat împodobită cu ornamente colorate, ţesute sau cusute. [var.: ceápţă] – Din magh. csápsza, scr. čepac. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CEÁPSĂ s. v. bonetă,… …   Dicționar Român

  • cipilică — CIPILÍCĂ, cipilici, s.f. (fam.) Un fel de căciuliţă, de basc mic care se poartă pe creştetul capului. – et. nec. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98  cipilícă s. f., pl. cipilíci Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • ciucure — CIÚCURE, ciucuri, s.m. 1. Ornament făcut dintr o împletitură sau dintr un mănunchi de fire, cu care se împodobesc marginile unui covor, ale unei draperii, unui obiect de îmbrăcăminte etc. ♢ loc. adj. şi adv. (Plin) ciucure (de... sau cu...) =… …   Dicționar Român

  • comănac — COMĂNÁC1, comănace, s.n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecţionat din lână sau din pâslă, purtat de călugări şi de călugăriţe. ♢ expr. (Glumeţ) A şi pune capul sub comănac = a se călugări. 2. Acoperământ al… …   Dicționar Român

  • căiţă — CĂÍŢĂ, căiţe, s.f. (reg.) 1. Bonetă, scufie, căciuliţă. 2. (pop.) Membrană care înveleşte capul unor copii nou născuţi, tichie. ♢ expr. Născut cu căiţă (pe cap) = se spune despre un om norocos. 2. (reg.) Placentă (1). – Din scr. kaica. Trimis de… …   Dicționar Român

  • fes — FES, fesuri, s.n. Acoperământ al capului pentru bărbaţi, de forma unui trunchi de con, făcut din pâslă sau postav (roşu) şi adesea împodobit cu un ciucure, purtat mai ales de musulmani. ♢ expr. (fam.) Interesul poartă fesul, se spune la adresa… …   Dicționar Român

  • ghigilic — GHIGILÍC, ghigilice, s.n. (înv.) Scufie (de noapte). [var.: ghicelíc s.n.] – Din tc. gecelik. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ghigilíc s. n., pl. ghigilíce Trimis de siveco, 10.08.20 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”