- căciulire
- CĂCIULÍRE, căciuliri, s.f. Faptul de a se căciuli; căciuleală, ploconire. – v. căciuli.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CĂCIULÍRE s. v. înjosire, ploconeală, plo-conire, umilire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecăciulíre s. f., g.-d. art. căciulírii; pl. căciulíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.