căciulire — CĂCIULÍRE, căciuliri, s.f. Faptul de a se căciuli; căciuleală, ploconire. – v. căciuli. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂCIULÍRE s. v. înjosire, ploconeală, plo conire, umilire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
căciulă — CĂCIÚLĂ, căciuli, s.f. 1. Obiect confecţionat din blană de oaie sau de alt animal şi care serveşte la acoperirea capului. Bună ziua, căciulă (că stăpânu tău n are gură)! se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută. ♢ expr. A şi lua (sau a şi … Dicționar Român
ploconire — PLOCONÍRE, ploconiri, s.f. Acţiunea de a se ploconi şi rezultatul ei; închinăciune, plecăciune; linguşire, umilire, servilism; ploconeală. – v. ploconi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PLOCONÍRE s. înjosire, ploconeală, umilire … Dicționar Român