Dicționar Român. 2013.
capsulă — CAPSÚLĂ, capsule, s.f. 1. Tip de fruct uscat, uneori divizat în mai multe loji şi având numeroase seminţe, care, la maturitate, se deschide de la sine, punând seminţele în libertate; măciucă (3), măciulie (2). 2. înveliş al unor organe şi… … Dicționar Român
căciulă — CĂCIÚLĂ, căciuli, s.f. 1. Obiect confecţionat din blană de oaie sau de alt animal şi care serveşte la acoperirea capului. Bună ziua, căciulă (că stăpânu tău n are gură)! se spune, în bătaie de joc, unuia care nu salută. ♢ expr. A şi lua (sau a şi … Dicționar Român
căpăţână — CĂPĂŢẤNĂ, căpăţâni, s.f. 1. Cap de animal mort sau tăiat pentru consum. 2. Cap de om mort desprins de trup; craniu. ♦ (ir.) Cap (mare) de om. 3. Parte bulbucată a unei plante, formată din tulpină sau din suprapunerea frunzelor. Căpăţână de varză … Dicționar Român
gămălie — GĂMĂLÍE, gămălii, s.f. Parte îngroşată în formă de sferă mică de la capătul unui ac, al unui chibrit etc. – Din magh. gomoly. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GĂMĂLÍE s. măciulie, (reg.) căciulie. (gămălie de ac, de chibrit.) Trimis de … Dicționar Român
măciucă — MĂCIÚCĂ, măciuci, s.f. 1. Bâtă mare, mult îngroşată (şi adesea ferecată) la un capăt; chilom; măciulie. ♢ expr. A i se face (sau a i se pune, a i se zbârli cuiva) părul (sau chica) măciucă = a fi cuprins de o spaimă puternică, a se îngrozi, a se… … Dicționar Român
