balanţă — BALÁNŢĂ, balanţe, s.f. 1. Instrument pentru măsurarea greutăţii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutăţi etalonate. ♢ Balanţă romană = cântar cu o singură greutate etalonată, care se deplasează pe braţul lung al pârghiei inelate de al cărei… … Dicționar Român
platan — PLATÁN1, platani, s.m. Gen de arbori exotici cu frunzele palmate şi cu trunchiul verde (Platanus); arbore care face parte din acest gen. – Din lat. platanus, ngr. plátanos, fr. platane. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004. Sursa: DEX 98 PLATÁN2,… … Dicționar Român
ponderabil — PONDERÁBIL, Ă, ponderabili, e, adj. Care posedă greutate; care poate fi cântărit. – Din fr. pondérable, lat. ponderabilis. Trimis de oprocopiuc, 30.03.2004. Sursa: DEX 98 Ponderabil ≠ imponderabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român
terezie — TEREZÍE, terezii, s.f. Instrument de cântărit format dintr o pârghie mobilă cu două braţe egale, la capetele cărora atârnă câte un taler (pentru obiecte şi greutăţi); p.restr. taler de balanţă. – Din tc. terazi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
Aroumain — Armãneascã, Armãneshce, Armâneashti, Armânã. Parlée aux Albanie, Bulgarie, Grèce, Macédoine, Roumanie, Serbie Région Balkans Nombre de locuteurs environ 2,5 million[1] … Wikipédia en Français
Langue aroumaine — Aroumain Aroumain Armãneascã, Armãneshce, Armâneashti, Makedon armânâ Parlée aux Balkans Région Europe du Sud Nombre de locuteurs plus de 3.2 million ?[réf. nécessaire] Classification par famille … Wikipédia en Français
Langue valaque — Aroumain Aroumain Armãneascã, Armãneshce, Armâneashti, Makedon armânâ Parlée aux Balkans Région Europe du Sud Nombre de locuteurs plus de 3.2 million ?[réf. nécessaire] Classification par famille … Wikipédia en Français
NIDUS — avium domicilium proprie, Nonio: Quas inter halcyonum inprimis nidi admirationem habent, pilae figurâ, paulum eminentiore perquam angustâ (ut, etiam si invertantur, mare non influat) grandium spongiarum similitudine, ferrô intercidi non queunt… … Hofmann J. Lexicon universale
basculă — BASCÚLĂ, bascule, s.f. 1. Aparat care permite cântărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăţi (de o sută de ori) mai mici. 2. Scândură sau pârghie mobilă aşezată în cumpănă pe un suport. 3. Partea metalică a armelor de vânătoare cu ţevi… … Dicționar Român
cântar — CÂNTÁR, cântare, s.n. 1. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutăţii unui obiect sau a unei fiinţe, de obicei a unei mărfi. ♢ expr. A trage la cântar = a) a cântări (mult), a avea greutate (mare); b) a avea importanţă. ♦… … Dicționar Român