terezie

TEREZÍE, terezii, s.f. Instrument de cântărit format dintr-o pârghie mobilă cu două braţe egale, la capetele cărora atârnă câte un taler (pentru obiecte şi greutăţi); p.restr. taler de balanţă. – Din tc. terazi.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



TEREZÍE s. v. taler.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



terezíe s. f., art. terezia, g.-d. art. terezíei; pl. terezíi, art. terezíile

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



TEREZÍ//E tereziei f. 1) Cântar constând dintr-o pârgie mobilă cu două braţe egale, de care este atârnat câte un taler. 2) Vas al unui cântar, în care se pun greutăţile sau obiectul de cântărit; taler. [G.-D. tereziei] /<turc. terazi

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



terezíe (-íi), s.f. – Taler de balanţă. – var. tirizie. Megl. tereziiă. tc. terazi (Roesler 604; Şeineanu, I, 356; Lokotsch 2029), din per. tärazu, cf. alb. terezi, sb. terezija.

Trimis de blaurb, 06.03.2009. Sursa: DER