teréstru — adj. m., pl. teréştri; f. sg. teréstrã, pl. teréstre … Romanian orthography
magnetism — MAGNETÍSM s.n. 1. Proprietatea pe care o au corpurile magnetice de a se magnetiza. ♢ Magnetism terestru (sau pământesc) = totalitatea fenomenelor magnetice caracteristice Pământului. Magnetism animal = fluid universal care ar străbate toate… … Dicționar Român
pământ — PĂMẤNT, (3, 4, 5) pământuri, s.n. 1. Planetă a sistemului solar, locuită de oameni; p. ext. oamenii care locuiesc pe această planetă. ♢ expr. La capătul (sau marginile) pământului = foarte departe. De când (e lumea şi) pământul sau cât e lumea şi … Dicționar Român
circumterestru — CIRCUMTERÉSTRU, Ă, circumtereştri, stre, adj. Care se află în jurul Pământului, care înconjură Pământul. – Din fr. circumterrestre. Trimis de hai, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 CIRCUMTERÉSTRU adj. v. periterestru. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
extraterestru — EXTRATERÉSTRU, Ă, extratereştri, stre, adj., s.m. şi f. (Fiinţă) care se află în afara globului terestru. – Din fr. extraterrestre. Trimis de rscurt, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 extrateréstru adj. → terestru Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
geologie — GEOLOGÍE s.f. Ştiinţă care studiază modul de formare, alcătuirea şi istoria dezvoltării globului terestru. ♦ Manual în care se studiază această ştiinţă. [pr.: ge o ] – Din fr. géologie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 GEOLOGÍE s.… … Dicționar Român
geomagnetism — GEOMAGNETÍSM s.n. Ramură a geofizicii care studiază magnetismul terestru. [pr.: ge o ] – Din fr. géomagnétisme. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 geomagnetísm s. n. (sil. ge o ) Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic… … Dicționar Român
geomorfogenie — GEOMORFOGENÍE s.f. Studiul originii formelor reliefului terestru. [pr.: ge o ] – Din fr. géomorphogénie. Trimis de gall, 16.06.2002. Sursa: DEX 98 geomorfogeníe s. f. (sil. ge o ) → morfogenie Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
geosferă — GEOSFÉRĂ, geosfere, s.f. Fiecare dintre învelişurile concentrice, cu formă aproximativ sferică, care, după ipotezele actuale, ar intra în alcătuirea globului terestru. [pr.: ge o ] – Din fr. géosphère. Trimis de gall, 16.06.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
glob — GLOB, (1, 2) globuri, s.n., (3) globi, s.m. 1. s.n. Corp sferic sau sferoidal. ♦ spec. Corp sferic, de sticlă sau de porţelan, montat la o lampă sau la un bec. ♦ spec. (Şi în sintagmele glob terestru, pământesc sau geografic) Obiect sferic pe a… … Dicționar Român
