- glob
- GLOB, (1, 2) globuri, s.n., (3) globi, s.m. 1. s.n. Corp sferic sau sferoidal. ♦ spec. Corp sferic, de sticlă sau de porţelan, montat la o lampă sau la un bec. ♦ spec. (Şi în sintagmele glob terestru, pământesc sau geografic) Obiect sferic pe a cărui suprafaţă exterioară este reprezentat aspectul continentelor, mărilor şi oceanelor care alcătuiesc planeta noastră. ♢ Glob ceresc = obiect sferic pe a cărui suprafaţă exterioară este reprezentat aspectul bolţii cereşti. 2. s.n. Planeta locuită de oameni; Pământul. 3. s.m. (În sintagma) Glob ocular (sau al ochiului) = parte a ochiului, de formă sferoidală, adăpostită în orbită. – Din fr. globe, lat. globus.Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98GLOB s. 1. v. sferă. 2. (rar) băşică. (glob colorat care se pune prin grădini.) 3. cilindru, sticlă, (reg.) burlui, ţilindru. (glob de lampă.) 4. (anat.) bulb, (reg.) bulbuc, gogoaşă, scovârlie. (glob al ochilor.) 5. (geogr., astron.) sferă. (glob pământesc.) 6. v. lume.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeglob (anat.) s. m., pl. globiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficglob (geogr. ) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficglob (corp, obiect sferic) s. n., pl. glóburiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGLOB globuri n. 1) Corp de formă sferică. 2) Planetă din sistemul solar, pe care a apărut şi se dezvoltă viaţa; Pământ. ♢ globul pământesc (sau terestru) sferoid pe care este desenată harta Pământului. 3) Sferă de sticlă sau de porţelan care protejează un bec sau o lampă. 4): globul ochiului (sau ocular) partea de formă sferică a ochiului. /<fr. globe, lat. globusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXGLOB s.n. 1. Corp sferic, corp în formă de sferă. ♢ Glob ocular = parte a ochiului care se găseşte în orbită. ♦ Corp sferic, de sticlă sau de porţelan, care protejează o lampă sau un bec. 2. Corp ceresc de formă rotundă. ♦ Pământul. [pl. -buri, (s.m.) -bi. / < lat. globus, cf. fr. globe, it. globo].Trimis de LauraGellner, 03.07.2006. Sursa: DNGLOB I. s. n. 1. corp sferic, corp în formă de sferă. ♢ înveliş sferic, de sticlă sau de porţelan, care protejează o lampă sau un bec. 2. corp ceresc în formă rotundă. o glob terestru = Pământul; glob geografic = obiect sferoidal care redă aspectul general al formei Pământului. II. s.m. glob ocular = parte a ochiului care se găseşte în orbită. (< fr. globe, lat. globus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.