cumpãtáre — s. f., g. d. art. cumpãtärii … Romanian orthography
continenţă — CONTINÉNŢĂ, continenţe, s.f. Reţinere, abstinenţă, înfrânare; cumpătare. – Din fr. continence, lat. continentia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONTINÉNŢĂ s. v. abstinenţă, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt … Dicționar Român
ponderaţie — PONDERÁŢIE s.f. (Rar) Moderaţie, cumpătare; echilibru. – Din fr. pondération, lat. ponderatio. Trimis de oprocopiuc, 02.04.2004. Sursa: DEX 98 PONDERÁŢIE s. v. chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune,… … Dicționar Român
sobrietate — SOBRIETÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi sobru; simplitate, concizie, austeritate (în aspect, în felul de a fi). 2. Cumpătare, moderaţie în felul de a mânca, de a bea, de a se îmbrăca etc. [pr.: bri e ] – Din fr. sobriété, lat. sobrietas, atis.… … Dicționar Român
temperanţă — TEMPERÁNŢĂ s.f. (Rar) Cumpătare, moderaţie, sobrietate (în special în privinţa consumului de băuturi alcoolice). – Din fr. tempérance, lat. temperantia. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TEMPERÁNŢĂ s. v. chibzuială, chibzuinţă,… … Dicționar Român
cumpăt — CÚMPĂT, s.n. 1. Echilibru sufletesc, judecată dreaptă, stăpânire de sine; cumpătare. 2. (Rar) încercare grea la care este supus cineva. 3. (înv.; în expr.) Pe sub cumpăt = pe ascuns; cu vicleşug. – lat. compitus (= computus socoteală ). Trimis de … Dicționar Român
economie — ECONOMÍE, (2, 3) economii, s.f. 1. Ansamblul activităţilor umane desfăşurate în sfera producţiei, distribuţiei şi consumului bunurilor materiale şi serviciilor. ♦ Economie naţională = totalitatea activităţilor şi interdependenţelor economice la… … Dicționar Român
moderaţie — MODERÁŢIE, moderaţii, s.f. Însuşirea de a fi moderat; atitudine moderată; micşorare, reducere; cumpătare, măsură. [var.: moderaţiúne s.f.] – Din lat. moderatio, fr. modération, it. moderazione. Trimis de LauraGellner, 09.11.2006. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
exces — EXCÉS, excese, s.n. 1. Exagerare, abuz; p. ext. lipsă de cumpătare, de măsură. ♢ expr. Exces de zel = zel exagerat. 2. (În unele state) Act de violenţă, săvârşit de unul dintre soţi faţă de celălalt, de natură a constitui motiv de divorţ. – Din… … Dicționar Român
măsură — MĂSÚRĂ, măsuri, s.f. I. 1. Valoare a unei mărimi, determinată prin raportarea la o unitate dată; măsurare, determinare. ♢ loc. adj. şi adv. După (sau pe) măsură = despre îmbăcăminte sau încălţăminte) potrivit cu dimensiunile corpului; după… … Dicționar Român