coţcár — s. m., pl. coţcári … Romanian orthography
coţcărie — COŢCĂRÍE, coţcării, s.f. (fam.) Şarlatanie, pungăşie. – Coţcar + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COŢCĂRÍE s. v. escrocherie, furat, furătură, furt, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie,… … Dicționar Român
coţcă — CÓŢCĂ s.f. (reg.) Coţcărie. ♢ expr. A juca cuiva o coţcă = a înşela pe cineva. – Din scr. kocka zar . Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 CÓŢCĂ s. v. escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie,… … Dicționar Român
escroc — ESCRÓC, OÁCĂ, escroci, ce, s.m. şi f. Persoană care înşală pe alţii şi îşi însuşeşte, prin mijloace frauduloase bunuri străine; pungaş, şarlatan. – Din fr. escroc. Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 ESCRÓC s. hoţ, impostor,… … Dicționar Român
hoţ — HOŢ, HOÁŢĂ, hoţi, hoaţe, s.m. şi f. 1. Persoană care fură. ♦ (Adjectival) Care fură; (cu sens atenuat) viclean. 2. (fam.) Om ştrengar, şiret. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HOŢ s. 1. pungaş, (astăzi rar) prădător, (înv. şi … Dicționar Român
impostor — IMPOSTÓR, OÁRE, impostori, oare, s.m. şi f. Persoană care caută să înşele, profitând de necunoştinţa sau de buna credinţă a oamenilor; şarlatan, mincinos. ♦ Persoană care caută să se substituie altcuiva (pentru a lucra, a profita în numele lui);… … Dicționar Român
lele — LÉLE s.f. 1. Termen de respect cu care se adresează la ţară un copil sau o persoană mai tânără unei femei în vârstă sau cu care vorbeşte despre ea; leică1. ♦ (În poezia populară) Femeie (tânără) iubită; mândră. 2. Femeie rea sau imorală. ♢ expr.… … Dicționar Român
panglicar — PANGLICÁR, panglicari, s.m. Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici. ♦ Epitet dat unui şarlatan, unui escroc, precum şi unei persoane care vorbeşte mult şi nu la obiect. – Panglică + suf. ar. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
pehlivan — PEHLIVÁN, pehlivani, s.m. 1. (înv.) Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentaţiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (fam.) Epitet dat unui bărbat şiret, şarlatan, escroc. 3. (fam.) Om glumeţ, mucalit, poznaş.… … Dicționar Român
pezevenchi — PEZEVÉNCHI, pezevenchi, s.m. (pop. şi fam.) Om şarlatan, şmecher, escroc, pungaş. [var.: pezevénghi s.m.] – Din tc. pezevenk. Trimis de oprocopiuc, 15.03.2004. Sursa: DEX 98 PEZEVÉNCHI s. v. codoş, escroc, hoţ, impostor, înşelător, mijlocitor,… … Dicționar Român
