covârşitor

covârşitor
COVÂRŞITÓR, -OÁRE, covârşitori, -oare, adj. Care covârşeşte; copleşitoare; p. ext. foarte mare, dominant, extraordinar. – Covârşi + suf. -tor.
Trimis de RACAI, 08.10.2007. Sursa: DEX '98

COVÂRŞITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. copleşitor, sfâşietor. (O impresie covârşitoroare.) 3. v. pătrunzător. 4. copleşitor, (fig.) strivitor. (O personalitate covârşitoroare.)
Trimis de siveco, 11.10.2007. Sursa: Sinonime

covârşitór adj. m., pl. covârşitóri; f. sg. şi pl. covârşitoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COVÂRŞIT//ÓR covârşitoroáre (covârşitoróri, covârşitoroáre) Care covârşeşte; mai mare ca număr sau ca forţă; copleşitor. Eveniment covârşitor. /a covârşi + suf. covârşitortor
Trimis de siveco, 08.10.2007. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • copleşitor — COPLEŞITÓR, OÁRE, copleşitori, oare, adj. Care copleşeşte. – Copleşi + suf. tor. Trimis de IoanSoleriu, 23.05.2004. Sursa: DEX 98  COPLEŞITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. covârşitor, sfâşietor. (O impresie copleşitoroare.) 3. v. pătrunzător. 4. v.… …   Dicționar Român

  • absolut — absolút, ă I. adj. 1. care nu comportă nici o restricţie, necondiţionat. 2. total, complet, desăvârşit. ♢ adevăr absolut = adevăr care reprezintă cunoaşterea completă a realităţii; (fiz.) mişcare absolută = deplasarea unui corp faţă de un sistem… …   Dicționar Român

  • apăsător — APĂSĂTÓR, OÁRE, apăsători, oare, adj., s.n. 1. adj. Care asupreşte, oprimă. Care copleşeşte, chinuieşte. 2. s.n. (tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. ător. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98  APĂSĂTÓR adj., s …   Dicționar Român

  • oneros — ONERÓS, OÁSĂ, oneroşi, oase, adj. (Despre contracte, convenţii etc) Care impune cuiva sarcini; p.ext. împovărător, apăsător; necinstit. ♢ Act cu titlu oneros = act juridic prin care o persoană se obligă să execute o prestaţie fără a urmări să… …   Dicționar Român

  • potopit — POTOPÍT, Ă, potopiţi, te, adj. (pop.) 1. Înecat, inundat. ♦ fig. Copleşit, covârşitor. 2. Nimicit, distrus; pustiit. – v. potopi. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  POTOPÍT adj. 1. v. inundat. 2. v …   Dicționar Român

  • pătrunzător — PĂTRUNZĂTÓR, OÁRE, pătrunzători, oare, adj. 1. Care străpunge, străbate, răzbate; penetrant. ♦ (Despre ochi, privire) Scrutător; ager. 2. Cu sonoritate puternică; strident. 3. fig. Mişcător, emoţionant, impresionant. 4. fig. Care aprofundează,… …   Dicționar Român

  • sfâşietor — SFÂŞIETÓR, OÁRE, sfâşietori, oare, adj. Care sfâşie, care rupe în bucăţi. ♦ fig. Foarte trist; dureros, jalnic. [pr.: şi e . – var.: sfâşiitór, oáre adj.] – Sfâşia + suf. tor. Trimis de dante, 20.11.2007. Sursa: DEX 98  SFÂŞIETÓR adj …   Dicționar Român

  • strivitor — STRIVITÓR, OÁRE, strivitori, oare, adj. Care striveşte sau poate strivi; fig. zdrobitor, nimicitor. ♦ fig. Care apasă, copleşeşte, covârşeşte. – Strivi + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  STRIVITÓR adj. v. copleşitor,… …   Dicționar Român

  • învârvonat — învârvonát, învârvonátă, adj. (înv.) 1. care este plin peste măsură, abundent. 2. covârşitor. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”