contramanda

contramanda
CONTRAMANDÁ, contramandez, vb. I. tranz. A revoca un ordin, o dispoziţie sau o hotărâre; a anula. ♦ A renunţa la un proiect, la un plan, la o vizită etc. stabilite dinainte. – Din fr. contremander.
Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX '98

CONTRAMANDÁ vb. a anula, a revoca. (contramanda un ordin.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

contramandá vb., ind. prez. 1 sg. contramandéz, 3 sg. şi pl. contramandeáză
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CONTRAMAND//Á contramandaéz tranz. (legi, dispoziţii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a abroga; a revoca; a anula; a infirma. /<fr. contremander
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONTRAMANDÁ vb. I. tr. A revoca, a anula un ordin, o dispoziţie dată. [cf. fr. contremander].
Trimis de LauraGellner, 15.04.2006. Sursa: DN

CONTRAMANDÁ vb. tr. a revoca, a anula un ordin, o dispoziţie dată. (< fr. contremander)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • contramandá — vb., ind. prez. 1 sg. contramandéz, 3 sg. şi pl. contramandeázã …   Romanian orthography

  • revoca — REVOCÁ, revóc, vb. I. tranz. 1. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziţie. 2. A scoate dintr o funcţie publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea funcţie printr un act de guvernământ. – Din fr …   Dicționar Român

  • contramandare — CONTRAMANDÁRE, contramandări, s.f. Acţiunea de a contramanda, – v. contramanda. Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX 98  CONTRAMANDÁRE s. anulare, revocare, (înv.) revocaţie. (contramandare unui ordin.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • decomanda — DECOMANDÁ, decománd, vb. I. tranz. A anula o comandă, o invitaţie, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98  decomandá vb., ind. prez. 1 sg. decománd, 3 sg …   Dicționar Român

  • anula — ANULÁ, anulez, vb. I. tranz. 1. A declara nul, a desfiinţa, a suprima sau a abroga un act, o dispoziţie etc.; p. gener. a desfiinţa, a suprima, a declara nul; a şterge, a bara. 2. A egala cu zero o expresie matematică. – Din fr. annuler, lat.… …   Dicționar Român

  • aboli — ABOLÍ, abolesc, vb. IV. tranz. A desfiinţa o instituţie, o stare sau anumite uzanţe; a anula în mod legal şi oficial o lege, o hotărâre etc. – Din fr. abolir, lat. abolere. Trimis de ana zecheru, 12.07.2002. Sursa: DEX 98  abolí vb. tr. a anula …   Dicționar Român

  • abroga — abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN  ABROGÁ, abróg, vb. I. tranz. A anula o lege, o dispoziţie oficială. – Din lat. abrogare, fr. abroger …   Dicționar Român

  • anerisi — anerisí, anerisésc, vb. IV (înv.) a anula, a desfiinţa Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR  anerisí (anerisésc, anerisít), vb. – (înv.) A anula, a revoca, a contramanda. ngr. ἀναιρῶ a anula, a distruge , aorist ἀναίρησα (Cihac, II, 634;… …   Dicționar Român

  • infirma — INFIRMÁ, infírm, vb. I. tranz. A anula, a respinge, a declara nevalabil; a dovedi ca neadevărat, nefundat. ♦ A desfiinţa un act (sau o măsură) ca fiind nelegal sau netemeinic; a invalida. – Din fr. infirmer, lat. infirmare. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”