decomanda

decomanda: DECOMANDÁ, decománd, vb. I. tranz. A anula o comandă, o invitaţie, un ordin; a contramanda. – Din fr. décommander.

Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX '98

decomandá vb., ind. prez. 1 sg. decománd, 3 sg. şi pl. decomándă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A DECOMANDÁ decománd tranz. rar (dispoziţii oficiale, legi, comenzi etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a abroga; a revoca; a anula; a contramanda; a infirma. /<fr. décommander

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DECOMANDÁ vb. I. tr. (Rar) A contramanda, a anula (o comandă, un ordin, o invitaţie). [P.i. decománd. / < fr. décommander].

Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DN

DECOMANDÁ vb. tr. a contramanda, a anula (o comandă, o invitaţie). (< fr. décommander)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

decomandare — DECOMANDÁRE, decomandări, s.f. Acţiunea de a decomanda. – v. decomanda. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 decomandáre s. f. → comandare Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic DECOMANDÁRE s.f. Acţiunea de a… … Dicționar Român
decomandat — DECOMANDÁT, Ă, decomandaţi, te, adj. (Despre comenzi, invitaţii, ordine) La care s a renunţat; contramandat. – v. decomanda. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DECOMANDÁT, Ă adj. Care a fost anulat, contramandat. ♢ Camere decomandate =… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias