revoca

revoca
REVOCÁ, revóc, vb. I. tranz. 1. A anula, a abroga, a contramanda un decret, un ordin, o dispoziţie. 2. A scoate dintr-o funcţie publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit în aceea funcţie printr-un act de guvernământ. – Din fr. révoquer, lat. revocare.
Trimis de C_Taut, 22.02.2004. Sursa: DEX '98

A revoca ≠ a desemna, a numi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

REVOCÁ vb. a anula, a contramanda. (A revoca un ordin.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

revocá vb., ind. prez. 1 sg. revóc, 3 sg. şi pl. revócă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A REVOCÁ revóc tranz. 1) (legi, dispoziţii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a anula; a contramanda; a abroga; a aboli; a infirma. revoca un arest. 2) (miniştri sau titulari) A înlătura din funcţie; a destitui. revoca un amba-sador. revoca un funcţionar. /<fr. révoquer, lat. revocare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

REVOCÁ vb. I. tr. 1. A anula, a contramanda (un ordin, o lege etc.). 2. A destitui dintr-o funcţie publică, în baza unui drept legal, pe cineva care a fost numit printr-un act de guvernământ. [P.i. revóc, 3,6 revocă, conj. revoce. / < fr. révoquer, cf. lat. revocare].
Trimis de LauraGellner, 22.03.2007. Sursa: DN

REVOCÁ vb. tr. 1. a anula, a contramanda (un ordin, un decret etc.) 2. a destitui dintr-o funcţie publică, în baza unui drept legal. (< fr. révoquer, lat. revocare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • revoca — / rɛvoka/ s.f. [der. di revocare ]. 1. (amministr., giur.) [l essere dichiarato non più valido: r. di un decreto ] ▶◀ abrogazione, annullamento, (burocr.) caducazione, cassazione, (non com.) revocazione. ◀▶ Ⓖ conferma, (burocr.) convalida.… …   Enciclopedia Italiana

  • revoca — rè·vo·ca s.f. 1. CO il revocare, l essere revocato e il loro risultato 2. TS dir. volontà giuridica unilaterale, diretta a estinguere gli effetti di un atto: revoca di un decreto, di un mandato, di una legge Sinonimi: revocazione. 3. TS dir.amm.… …   Dizionario italiano

  • revoca — {{hw}}{{revoca}}{{/hw}}s. f. 1 Annullamento. 2 (dir.) Negozio giuridico unilaterale con cui un soggetto priva di effetti un altro precedente negozio o atto giuridico: revoca di un mandato …   Enciclopedia di italiano

  • revocá — vb., ind. prez. 1 sg. revóc, 3 sg. şi pl. revócã …   Romanian orthography

  • revoca — pl.f. revoche …   Dizionario dei sinonimi e contrari

  • revoca — s. f. abrogazione, annullamento, cancellazione, cassazione, disdetta, ritrattazione, revocazione □ deroga, derogazione, ritiro CONTR. emissione, emanazione, approvazione □ aggiudicazione, omologazione. SFUMATURE ► deroga …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • a revoca o cancellazione —   Eng. Good till cancelled   Tipo di contratto di compravendita di titoli a scadenza, attraverso un intermediario, che perde validità al momento della sua esecuzione o dell annullamento da parte del cliente …   Glossario di economia e finanza

  • revocare — REVOCÁRE, revocări, s.f. 1. Acţiunea de a revoca şi rezultatul ei; revocaţie. 2. (jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voinţă a persoanei care l a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act… …   Dicționar Român

  • revocador — ► adjetivo 1 Que revoca: ■ la nueva disposición tiene un efecto revocador sobre las anteriores. SINÓNIMO revocante ► sustantivo 2 CONSTRUCCIÓN Persona que revoca paredes. * * * revocador, a adj. y n. Se aplica al que revoca. ⊚ m. Obrero que… …   Enciclopedia Universal

  • contramanda — CONTRAMANDÁ, contramandez, vb. I. tranz. A revoca un ordin, o dispoziţie sau o hotărâre; a anula. ♦ A renunţa la un proiect, la un plan, la o vizită etc. stabilite dinainte. – Din fr. contremander. Trimis de IoanSoleriu, 12.06.2004. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”