- abroga
- abrogá vb. tr. a scoate din vigoare un act normativ. (< lat. abrogare, fr. abroger)Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDNABROGÁ, abróg, vb. I. tranz. A anula o lege, o dispoziţie oficială. – Din lat. abrogare, fr. abroger.Trimis de ana_zecheru, 22.07.2002. Sursa: DEX '98A abroga ≠ a validaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeABROGÁ vb. (jur.) a anula, a desfiinţa, a infirma, a invalida, a suprima, (pop.) a strica, (înv.) a surpa. (A abroga o lege.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeabrogá vb. (sil. a-bro-; mf. ab-), ind. prez. 1 sg. abróg, 3 sg. şi pl. abrógă, 2 sg. abrógi; conj. prez. 3 sg. şi pl. abrógeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA ABROGÁ abróg tranz. (legi, ordine, dispoziţii oficiale etc.) A declara nul printr-un ordin; a aboli; a anula; a contramanda; a revoca. [Sil. ab-ro-ga] /<lat. abrogareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXABROGÁ vb. I. tr. A anula, a suprima, a aboli (o lege, un regulament etc.). [< lat. abrogare].Trimis de LauraGellner, 28.01.2006. Sursa: DN!abrogá (aabroga) (a-bro-) vb., ind. prez. 3 abrógăTrimis de CristinaDianaN, 22.03.2007. Sursa: DOOM 2
Dicționar Român. 2013.