confrunta

confrunta
CONFRUNTÁ, confrúnt, vb. I. tranz. 1. A pune faţă în faţă două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor. 2. A pune faţă în faţă obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara. 3. refl. A putea face faţă unei situaţii, probleme etc. (deosebit de) dificile. – Din fr. confronter.
Trimis de ana_zecheru, 26.06.2002. Sursa: DEX '98

CONFRUNTÁ vb. 1. v. compara. 2. v. întâlni.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

confruntá vb., ind. prez. 1 sg. confrúnt, 3 sg. şi pl. confrúntă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CONFRUNTÁ confrúnt tranz. 1) (fiinţe, obiecte, fenomene) A examina simultan sau succesiv pentru a stabili similitudinile şi diferenţele; a compara. 2) jur. (martori) A interoga concomitent pentru a verifica autenticitatea declaraţiilor. /<fr. confronter, lat. confruntare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE CONFRUNTÁ mă confrúnt intranz. A se afla în faţa unei situaţii sau probleme dificile. /<fr. se confronter, lat. confruntare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONFRUNTÁ vb. I. tr. A pune faţă în faţă (mai multe opere, acte, obiecte, fenomene etc.) pentru a (le) verifica sau a (le) compara. ♦ (jur.) A pune faţă în faţă două sau mai multe persoane pentru a verifica concordanţa celor spuse de ele. [P.i. confrúnt. / cf. fr. confronter, it., lat.med. confrontare < con – cu, frons – frunte].
Trimis de LauraGellner, 14.04.2006. Sursa: DN

confruntá (-t, -át), vb. – 1. A pune faţă în faţă pentru a verifica adevărul. – 2. A verifica, a compara. fr. confronter, asimilat la frunte.
Trimis de blaurb, 23.05.2007. Sursa: DER

CONFRUNTÁ vb. I. tr. 1. (jur.) a pune faţă în faţă mărturii, acuzaţii pentru a controla concordanţa celor declarate. 2. a pune faţă în faţă (opere, acte, obiecte) pentru a (le) verifica sau a (le) compara. II. refl. a avea de făcut faţă, de găsit o soluţie unei probleme, unei dificultăţi. (< fr. confronter, lat. confrontare)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • confruntá — vb., ind. prez. 1 sg. confrúnt, 3 sg. şi pl. confrúntã …   Romanian orthography

  • compara — COMPARÁ, compár, vb. I. tranz. A examina pentru a stabili asemănările şi deosebirile; a confrunta. – Din fr. comparer, lat. comparare. Trimis de LauraGellner, 28.07.2004. Sursa: DEX 98  COMPARÁ vb. 1. a confrunta, (înv.) a protocoli, a semui. (A …   Dicționar Român

  • confruntare — CONFRUNTÁRE, confruntări, s.f. Acţiunea de a confrunta şi rezultatul ei; comparare. – v. confrunta. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONFRUNTÁRE s. v. comparaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  confruntáre s. f …   Dicționar Român

  • colaţiona — COLAŢIONÁ, colaţionez, vb. I. tranz. A confrunta un text original cu copia sau cu reproducerea lui pentru a stabili exactitatea acestora sau spre a constata asemănările şi deosebirile existente. [pr.: ţi o ] – Din fr. collationner. Trimis de… …   Dicționar Român

  • eşantiona — EŞANTIONÁ, eşantionez, vb. I. tranz. 1. (rad.) A lua mostre la intervale prestabilite dintr un semnal, în vederea unor procesări ulterioare. 2. A alege persoanele reprezentative (statistic) care urmează a fi anchetate într o investigaţie… …   Dicționar Român

  • alătura — ALĂTURÁ, alắtur, vb. I. tranz. şi refl. A (se) aşeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ tranz. A adăuga, a anexa. ♦ tranz. fig. A compara, a confrunta. ♦ refl. A adera la o cauză, la o mişcare etc. [var.: lăturá vb. I] – Din alături …   Dicționar Român

  • paravalisi — PARAVALISÍ, paravalisesc, vb. IV. tranz. (înv.) A confrunta, a compara texte, registre, acte etc. pentru a stabili conformitatea dintre ele. – Din ngr. paravalíso (viit. lui paravállo). Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  paravalisí vb …   Dicționar Român

  • apropia — APROPIÁ, aprópii, vb. I. I. refl. A se deplasa în spaţiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. ♢ expr. A nu te putea apropia de cineva = a nu reuşi să vorbeşti sau să te înţelegi cu cineva. A nu te putea apropia de ceva = a nu putea să obţii,… …   Dicționar Român

  • cumpănă — CÚMPĂNĂ, cumpene, s.f. 1. Dispozitiv format dintr o bârnă mobilă de lemn aşezată pe un stâlp înalt, având legată la un capăt o greutate pentru echilibru şi la celălalt o găleată, cu ajutorul căruia se scoate apa din fântână. 2. Cântar format… …   Dicționar Român

  • faţă — FÁŢĂ, feţe, s.f. I. 1. Partea anterioară a capului omului şi a unor animale; chip, figură. ♢ loc. adj. Din faţă = care se află înainte. De faţă = care se află prezent; care aparţine prezentului. ♢ loc. adv. În faţă = a) înainte; b) direct, fără… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”