ciripit — CIRIPÍT s.n. Faptul de a ciripi; sunete caracteristice pe care le scot unele păsărele. – v. ciripi. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CIRIPÍT s. glas, piruit, (reg.) piruială, piruitură, (prin Olt.) ştiorlâcăială. (ciripit de… … Dicționar Român
cipcii — CIPCIÍ vb. v. pleoscăi, plescăi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cipcií vb., ind. prez. 3 sg. cipciéşte (sil. ci eş ), imperf. 3 sg. cipciá; … Dicționar Român
cirip — CIRÍP interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale păsărelelor. ♢ (De a) cirip cirip = joc de copii la care jucătorii se apucă unii pe alţii de dosul palmei, ciupindu se de piele şi repetând cirip cirip . – Onomatopee … Dicționar Român
ciripire — CIRIPÍRE, ciripiri, s.f. Acţiunea de a ciripi. – v. ciripi. Trimis de hai, 20.05.2004. Sursa: DEX 98 ciripíre s. f., g. d. art. ciripírii; pl. ciripíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ciripitor — CIRIPITÓR, OÁRE, ciripitori, oare, adj. Care ciripeşte; ciripiu. – Ciripi + suf. tor. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CIRIPITÓR s. v. informator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ciripitór adj. m … Dicționar Român
pirui — PIRUÍ, pers. 3 píruie, vb. IV. intranz. (Despre păsări) A cânta în triluri; a ciripi. – Formaţie onomatopeică. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98 PIRUÍ vb. v. ciripi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime piruí v … Dicționar Român
piscui — PISCUÍ, pers. 3 piscuieşte, vb. IV. intranz. (reg.; despre păsări sau despre puii de pasăre) A ciripi, a piui. – Pisc1 + suf. ui. Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX 98 PISCUÍ vb. v. piui … Dicționar Român
piu — interj. Cuvânt care imită piuitul puilor de pasăre. – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 21.03.2004. Sursa: DEX 98 piu/piu piu (pentru pui) interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PIU interj. (se foloseşte, de obicei… … Dicționar Român
chichia — chichiá, pers. 3 sg. chíchie, vb. I (reg.; despre copiii mici) a ciripi, a piui, a gânguri. Trimis de blaurb, 17.12.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român
circovi — círcovi1 s.m. pl. (pop.) numele unei sărbători nerecunoscută de biserică, în care poporul crede că nu e bine să lucrezi. Trimis de blaurb, 12.04.2006. Sursa: DAR circoví2, pers. 3 sg. circovéşte, vb. IV (reg.; despre păsări) a gânguri, a ciripi … Dicționar Român