- ciripitor
- CIRIPITÓR, -OÁRE, ciripitori, -oare, adj. Care ciripeşte; ciripiu. – Ciripi + suf. -tor.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98CIRIPITÓR s. v. informator.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeciripitór adj. m., pl. ciripitóri; f. sg. şi pl. ciripitoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCIRIPIT//ÓR ciripitoroáre (ciripitoróri, ciripitoroáre) Care ciripeşte. Păsăre ciripitoroare. /a ciripi + suf. ciripitortorTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.