- ciripiu
- CIRIPÍU, -ÍE, ciripii, adj. (Rar) Ciripitor. – Ciripi + suf. -iu.Trimis de hai, 20.05.2004. Sursa: DEX '98ciripíu adj. m., f. ciripíe; pl. m. şi f. ciripíiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
ciripiu
Look at other dictionaries:
cirip — CIRÍP interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale păsărelelor. ♢ (De a) cirip cirip = joc de copii la care jucătorii se apucă unii pe alţii de dosul palmei, ciupindu se de piele şi repetând cirip cirip . – Onomatopee … Dicționar Român
ciripitor — CIRIPITÓR, OÁRE, ciripitori, oare, adj. Care ciripeşte; ciripiu. – Ciripi + suf. tor. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CIRIPITÓR s. v. informator. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ciripitór adj. m … Dicționar Român
