piscui

piscui: PISCUÍ, pers. 3 piscuieşte, vb. IV. intranz. (reg.; despre păsări sau despre puii de pasăre) A ciripi, a piui. – Pisc¹ + suf. -ui.

Trimis de oprocopiuc, 19.03.2004. Sursa: DEX '98

PISCUÍ vb. v. piui.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

piscuí vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. piscuiéşte/píscuie, imperf. 3 sg. piscuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. piscuiáscă/píscuie

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PISCUÍ pers. 3 píscuie intranz. pop. (mai ales despre puii de pasăre) A emite sunete caracteristice subţiri şi prelungi; a piui. /Onomat.

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

piscuí, pers. 3 sg. piscuiéşte, vb. IV (reg.) 1. (reg.; despre păsări sau despre puii lor) a ciripi, a piui. 2. (fig.; reg.; despre oameni) a vorbi cu voce subţire. 3. (reg.; despre broaşte) a orăcăi. 4. (reg.) a cânta din fluier. 5. (reg.; refl.; despre mămăligă) a răsufla.

Trimis de blaurb, 22.09.2006. Sursa: DAR

Игры ⚽ Нужен реферат?

piui — PIUÍ, pers. 3 píuie, vb. IV. intranz. (Despre păsări, mai ales despre puii păsărilor) A scoate piuituri; a piscui. ♦ (Mai ales despre un corp care străbate aerul cu viteză) A şuiera, a ţiui. [pr.: pi u ] – Din piu. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român
piscuire — PISCUÍRE, piscuiri, s.f. (reg.) Acţiunea de a piscui şi rezultatul ei; piscuit. – v. piscui. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 piscuíre s. f., g. d. art. piscuírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
piscuit — PISCUÍT s.n. (reg.) Faptul de a piscui. – v. piscui. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PISCUÍT s. v. piuire, piuit, piuitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime piscuít s. n. Tr … Dicționar Român
pisc — PISC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul caracteristic al unor păsări, mai ales al puilor de pasăre. – Onomatopee. Trimis de oprocopiuc, 03.04.2009. Sursa: DEX 98 PISC2, piscuri, s.n. 1. Vârf ascuţit (şi golaş) de munte sau de … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias