necioplit — NECIOPLÍT, Ă, neciopliţi, te, adj. 1. Care nu este cioplit, netezit. 2. fig. Lipsit de educaţie (şi de cultură), cu apucături grosolane; grosolan, bădăran, nedelicat. ♦ Care arată, trădează grosolănie, bădărănie. – Ne + cioplit. Trimis de cornel … Dicționar Român
cioplitor — CIOPLITÓR, OÁRE, cioplitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care ciopleşte, care se ocupă cu cioplitul. 2. s.n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuţitoaie. 3. s.n. Unealtă cu care potcovarul curăţă copita calului. – Ciopli + suf. tor. Trimis… … Dicționar Român
bardă — BÁRDĂ, bărzi, s.f. Secure cu tăişul lat şi cu coada scurtă, întrebuinţată mai ales la cioplitul lemnului şi, odinioară, ca armă de luptă. ♢ expr. A da (sau a zvârli) cu barda în lună sau a da cu barda în Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) … Dicționar Român
cuţitoaie — CUŢITOÁIE, cuţitoaie, s.f. 1. Instrument format dintr o lamă ascuţită de oţel (cu două mânere la capete), folosit în tâmplărie, dogărie, tăbăcărie etc. pentru cioplit, curăţat, îndreptat, răzuit. 2. Unealtă tăietoare de oţel având o lamă plană… … Dicționar Român
daltă — DÁLTĂ, dălţi, s.f. Unealtă de oţel în formă de pană tăioasă, cu sau fără mâner, folosită de fierari, dulgheri, sculptori etc. la crestat, la cioplit, la scobit sau la tăiat. – Din sl. dlato. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DÁLTĂ … Dicționar Român
albie — ÁLBIE, albii, s.f. 1. Vas lunguieţ, făcut din lemn cioplit sau din doage asamblate; covată, copaie. ♢ expr. A face (pe cineva) albie de porci (sau de câini) = a insulta (pe cineva) cu vorbe grele, a batjocori rău (pe cineva). 2. Porţiune a unei… … Dicționar Român
bedreag — BEDREÁG, bedreaguri, s.n. (reg.) Butuc, scaun sau banc de lucru pentru lemnar, rotar, cizmar. – et. nec. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 BEDREÁG s. (tehn.) butuc, scaun de cioplit. (bedreag al rotarului.) Trimis de siveco, 05.08.2004 … Dicționar Român
butuc — BUTÚC, butuci, s.m. 1. Bucată dintr un trunchi de copac tăiat şi curăţat de crengi; butură. ♦ Bucată groasă de lemn de foc; buştean, buturugă. ♢ expr. (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mişca; a … Dicționar Român
butucos — BUTUCÓS, OÁSĂ, butucoşi, oase, adj. (Rar) Butucănos. – Butuc + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BUTUCÓS adj. v. butucănos, grosolan, ne cioplit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime butucós adj … Dicționar Român
chip — CHIP, chipuri, s.n., adv. 1. s.n. 1. Faţă, obraz, figură. Un chip oval. ♦ Expresie a feţei; fizionomie. Un chip trist. 2. Înfăţişarea sau aspectul unei fiinţe. Avea chip omenesc. ♢ loc. adv. În chip de... = cu înfăţişare de..., asemenea cu... ♦… … Dicționar Român