Dicționar Român. 2013.
ciopli — CIOPLÍ, cioplesc, vb. IV. 1. tranz. A desprinde, prin lovituri aplicate cu un instrument ascuţit, aşchii dintr o bucată de lemn, de piatră etc., pentru a da materialului o formă oarecare; a ciocârti. ♦ spec. A sculpta. 2. tranz. fig. A aduce… … Dicționar Român
cioplitor — CIOPLITÓR, OÁRE, cioplitori, oare, subst. 1. s.m. şi f. Persoană care ciopleşte, care se ocupă cu cioplitul. 2. s.n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuţitoaie. 3. s.n. Unealtă cu care potcovarul curăţă copita calului. – Ciopli + suf. tor. Trimis… … Dicționar Român
cuţitoaie — CUŢITOÁIE, cuţitoaie, s.f. 1. Instrument format dintr o lamă ascuţită de oţel (cu două mânere la capete), folosit în tâmplărie, dogărie, tăbăcărie etc. pentru cioplit, curăţat, îndreptat, răzuit. 2. Unealtă tăietoare de oţel având o lamă plană… … Dicționar Român
mezdrea — MEZDREÁ s. v. cioplitoare, cuţitoaie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sinălău — SINĂLẮU, sinălaie, s.n. (reg.) Cuţit gros, puţin încovoiat, prevăzut cu două mânere, cu care tăbăcarii curăţă părul de pe piei. – Din magh. szinelö. Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX 98 SINĂLĂU s. v. cioplitoare, cuţitoaie. Trimis… … Dicționar Român
