cerşetori — CERŞETORÍ, cerşetoresc, vb. IV. tranz. şi intranz. A cerşi; a cere (ca un cerşetor). [var.: ceşitorí vb. IV] – Din cerşetor. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERŞETORÍ vb. v. cere, cerşi, milogi … Dicționar Român
calic — CALÍC, Ă, calici, ce, adj. (Adesea substantivat) 1. Lipsit de mijloace materiale elementare; foarte sărac. ♦ (înv.) Care cerşeşte; cerşetor. 2. Zgârcit, avar1. 3. (înv. şi reg.) Atins de o infirmitate vizibilă (olog, ciung etc.). – Din ucr.… … Dicționar Român
colduş — COLDÚŞ s. v. cerşetor, milog. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime coldúş, coldúşi, s.m. (reg.) 1. cerşetor, milog, sărac. 2. orfan. 3. (la pl.) copii mici murdari. 4. monstru. Trimis de blaurb, 20.04.2006. Sursa: DAR coldúş ( şi) … Dicționar Român
cere — CÉRE, cer, vb. III. tranz. 1. A se adresa cuiva pentru a obţine ceva, pentru a l convinge să ţi îndeplinească o dorinţă. ♢ expr. A cere voie să... = a stărui (pe lângă cineva), a ruga (pe cineva) pentru a obţine permisiunea să... 2. A face unei… … Dicționar Român
milog — MILÓG, OÁGĂ, milogi, oage, s.m. şi f. Cerşetor (infirm). ♦ Persoană care se roagă de cineva cu insistenţă, înjosindu se, pentru a obţine ceva. ♦ (reg.) Om infirm, schilod. – Din milă1, probabil prin contaminare cu olog. Trimis de LauraGellner, 01 … Dicționar Român
cerşetoresc — CERŞETORÉSC, EÁSCĂ, cerşetoreşti, adj. De cerşetor. – Cerşetor + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 cerşetorésc adj. m., f. cerşetoreáscă; pl. m. şi f. cerşetoréşti … Dicționar Român
cerşi — CERŞÍ, cerşesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A cere de pomană; a cerşetori. 2. intranz. A cere ceva cu stăruinţă (ca un cerşetor); p. ext. a se înjosi cerând ceva. – Din cere. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CERŞÍ vb. a cere, a se … Dicționar Român
derviş — DERVÍŞ, dervişi, s.m. Călugăr musulman (cerşetor). – Din tc. derviş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 dervíş s. m., pl. dervíşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DERVÍŞ dervişi m. Călugăr (cerşetor) la … Dicționar Român
desag — DESÁG s.m. v. desagă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 deság (desági), s.m. – Traistă de formă specială, alcătuită din doi saci de pînză egali, care se poartă în echilibru, agăţaţi de umăr. – var. desagă. Mr. disagă, tisagă,… … Dicționar Român
fachir — FACHÍR, fachiri, s.m. Călugăr sau ascet musulman ori hindus (care practică exerciţiile yoga); (sens curent) prestidigitator, hipnotizator, îmblânzitor etc. de circ (originar din India). – Din fr. fakir. Trimis de LauraGellner, 05.05.2004. Sursa:… … Dicționar Român