cantitate

cantitate
CANTITÁTE, cantităţi, s.f. 1. Câtime, număr, mărime. ♢ expr. (fam.) Cantitate neglijabilă = lucru (sau persoană) de mică importanţă, de care nu trebuie să se ţină seamă. 2. Proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obţinut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare. 3. Ansamblul determinărilor care exprimă gradul de dezvoltare al însuşirilor unui obiect susceptibile de a fi măsurate şi traduse numeric. ♦ Însuşire a obiectelor a cărei schimbare nu produce la început modificări radicale în calitatea lor, ci numai pregăteşte aceste modificări. 4. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. – Din fr. quantité, lat. quantitas, -atis.
Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX '98

CANTITÁTE s. 1. câtime, mărime, (înv.) cătăţime. (O anumită cantitate măsurabilă.) 2. v. număr. 3. v. sumă. 4. v. volum. 5. cantitate de electricitate v. sarcină electrică; cantitate de mişcare v. impuls.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cantitáte s. f., g.-d. art. cantităţii; pl. cantităţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CANTIT//ÁTE cantitateăţi f. 1) Însuşire a obiectelor determinată prin numărare, măsurare sau calculare. 2) Proprietate care poate fi reprezentată printr-o mărime obţinută prin numărare sau prin măsurare. 3) lingv. Durată de pronunţare a sunetelor. [art. cantitatea; G.-D. cantităţii] /<fr. quantité, lat. quantitas, cantitateatis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CANTITÁTE s.f. 1. Categorie filozofică desemnând determinări ale obiectelor şi proceselor care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei, gradului etc., a cărei schimbare între anumite limite nu produce transformări ale calităţii acestora, ci pregăteşte numai aceste transformări. v. calitate. 2. Proprietate care poate fi reprezentată printr-un număr obţinut dintr-o măsurare sau dintr-o numărare; tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ♦ câtime, număr, mărime. ♦ (log.) Criteriu de clasificare a judecăţilor de predicaţie după sfera subiectului. 3. Durata rostirii unui sunet sau a unei silabe. [cf. fr. quantité, it. quantità, lat. quantitas].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

CANTITÁTE s. f. 1. totalitatea determinărilor obiectelor, fenomenelor şi proceselor, care indică aspectul lor măsurabil din punctul de vedere al mărimii, numărului, volumului, duratei etc. 2. tot ceea ce poate fi numărat sau măsurat. ♢ câtime, număr, mărime. 3. (log.) criteriu de clasificare a judecăţilor de predicaţie după sfera subiectului. 4. durata rostirii unui sunet, a unei silabe. (< fr. quantité, lat. quantitas)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cantitáte — s. f., g. d. art. cantitäţii; pl. cantitäţi …   Romanian orthography

  • cantitate — …   Useful english dictionary

  • număr — NÚMĂR, numere, s.n. I. 1. Cantitate de elemente de acelaşi fel care intră într o înşiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeaşi natură; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de… …   Dicționar Român

  • doză — DÓZĂ2, doze, s.f. 1. Cutie (metalică) izolată în interior, care serveşte la protecţia unor elemente din instalaţiile electrice. 2. Dispozitiv care serveşte la redarea prin mijloace electroacustice a sunetelor înregistrate pe un disc. – Din germ.… …   Dicționar Român

  • rezervă — REZÉRVĂ, rezerve, s.f. 1. Cantitate de alimente, de obiecte, de bani, de materiale etc. pusă deoparte şi păstrată pentru a fi întrebuinţată mai târziu; depozit. ♦ (Ec. pol.) Rezerve de stat = cantitate de bunuri materiale dintre cele mai… …   Dicționar Român

  • sumă — SÚMĂ, sume, s.f. 1. Rezultatul operaţiei de adunare a unor numere, a unor cantităţi sau a unor lucruri de acelaşi fel; total. ♢ Sumă aritmetică = rezultatul adunării unui şir de numere luate în valoare absolută. Sumă algebrică = rezultatul… …   Dicționar Român

  • puţin — PUŢÍN, Ă, puţini, e, adj., adv. I. adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ♢ expr. Puţin la minte = prostuţ. Puţin la simţire = nesimţitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din… …   Dicționar Român

  • debit — DÉBIT1, debite, s.n. 1. Tutungerie. ♦ (înv.) Debit de băuturi spirtoase = cârciumă. 2. (înv.) Vânzare, desfacere continuă de mărfuri cu amănuntul. 3. Cantitatea de fluid sau de pulbere fină care trece, într o unitate de timp, printr o secţiune a… …   Dicționar Român

  • grămadă — GRĂMÁDĂ, grămezi, s.f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ♢ expr. A cădea (sau a se prăbuşi) grămadă = a… …   Dicționar Român

  • masă — MÁSĂ1, mase, s.f. 1. Mulţime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populaţiei. ♢ loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”