masă

masă
MÁSĂ1, mase, s.f. 1. Mulţime compactă de oameni, considerată ca o unitate; grupare mare de oameni cu anumite caractere comune; cercuri largi ale populaţiei. ♢ loc. adj. De masă = care cuprinde, care antrenează o (întreagă) colectivitate umană. ♢ Cântec de masă (sau de mase) = cântec cu conţinut patriotic, având un caracter mobilizator. 2. Îngrămădire de elemente (de aceeaşi natură ori diferite) care alcătuiesc împreună un singur corp; (totalitatea unui) corp format printr-o asemenea îngrămădire de elemente. ♢ Masă verde = nutreţ pentru vite; furaj. Mase plastice = materiale plastice. Masă de aer = porţiune imensă, relativ omogenă, a troposferei, cu proprietăţi distincte faţă de porţiunile înconjurătoare. ♢ loc. adj. şi adv. În masă = a) în cantitate mare; masiv. Transporturi în masă; b) cu toţii; în număr mare. ♦ Cantitate mare din ceva (în raport cu restul ansamblului). ♢ Masa vocabularului = partea cea mai mare şi mai mobilă a vocabularului. ♦ Corp solid, compact; bloc. 3. (fiz.) Cantitatea de materie a unui corp considerată ca o mărime caracteristică (în raport cu volumul). ♢ Masă atomică = greutate atomică. Masă moleculară = greutate moleculară. Masă specifică = densitate. 4. (jur.) Totalitate a creditelor sau datoriilor unui falit; fond bănesc al unei succesiuni sau al unei întreprinderi lucrative. – Din fr. masse.
Trimis de cristian, 25.10.2008. Sursa: DEX '98

MÁSĂ2, mese, s.f. 1. Mobilă formată dintr-o placă dreptunghiulară, pătrată sau rotundă, sprijinită pe unul sau mai multe picioare şi pe care se mănâncă, se scrie etc. ♢ Masă verde = a) masă2 (1), de obicei acoperită cu postav verde, la care se joacă jocuri de noroc; p. ext. joc de noroc; b) masă2 (1) în jurul căreia stau diplomaţii când duc tratative internaţionale. Masă rotundă = dezbatere liberă pe o temă dată, la care sunt chemaţi să-şi spună cuvântul specialiştii din domeniul respectiv (sau reprezentanţi ai publicului larg). Sală de mese = încăpere în care se serveşte mâncarea într-o şcoală, într-o cazarmă, la o cantină, etc. Masă caldă = un fel de tejghea metalică încălzită pe care sunt expuse şi menţinute calde preparate alimentare, în localurile de alimentaţie publică. ♢ loc. adv. Cu (sau pe) nepusă masă = pe neaşteptate, pe nepregătite, deodată. ♢ expr. Capul (sau fruntea) mesei = locul de cinste ocupat de unul dintre comeseni. A pune (sau a întinde, a aşterne) masa = a aranja, a pregăti şi a pune pe masă2 (1) toate cele necesare pentru a servi mâncarea. A strânge masa = a aduna de pe masă2 (1) mâncările rămase şi farfuriile, tacâmurile etc. cu care s-a mâncat. A nu avea ce pune pe masă = a nu avea cu ce trăi, a fi sărac. Pune-te (sau întinde-te) masă, scoală-te (sau ridică-te) masă = a) se spune despre cei care duc o viaţă plină de desfătări, care trăiesc fără griji, care aşteaptă totul de-a gata; b) se spune când eşti obligat să serveşti mereu de mâncare. A întinde masă mare sau a ţine masă întinsă = a primi invitaţi mulţi, a oferi ospeţe, banchete; p. ext. a se ţine de petreceri. A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat. ♦ (Cu sens colectiv) Persoanele care stau în jurul aceleiaşi mese2 (1) şi mănâncă; mesenii. 2. Ceea ce se mănâncă; mâncare, bucate; p. ext. prânz, cină; ospăţ, banchet. ♢ Înainte de masă = a) în partea zilei care precedă prânzul; b) în fiecare dimineaţă. După masă = a) în partea zilei care urmează după prânz; după-amiază; b) în fiecare după-amiază. ♢ expr. A lua masa sau a sta (ori a şedea) la masă = a mânca de prânz sau de cină. A avea casă şi masă = a avea ce-i trebuie pentru a trăi. A-i fi (cuiva) casa casă şi masa masă = a duce o viaţă ordonată, fără necazuri. 3. Nume dat mai multor obiecte sau părţi de obiecte care seamană cu o masă2 (1) şi se folosesc în diverse scopuri practice. ♢ Masă de operaţie = obiect de metal pe care este întins un pacient în timpul intervenţiei chirurgicale. 4. Compus: (bot.) masa-raiului = plantă erbacee cu flori roz-purpurii (Sedum carpaticum). – lat. mensa.
Trimis de cristian, 23.10.2007. Sursa: DEX '98

MASA-RÁIULUI s. v. dragoste.
Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime

MÁSĂ s. 1. mâncare, (înv. şi pop.) ospăţ, (pop.) bucate (pl.). (Haideţi la masă!) 2. v. hrană. 3. v. banchet. 4. v. tarabă. 5. (tehn.) (reg.) blană, faţă. (masă dulgherului.) 6. (tehn.) (reg.) strat. (masă la teascul morii.)
Trimis de siveco, 14.03.2009. Sursa: Sinonime

MÁSĂ s. 1. v. mulţime. 2. v. bloc. 3. masă continentală v. continent. 4. masă atomică v. greutate atomică; masă electrică v. sarcină electrică; masă magnetică v. sarcină magnetică; masă moleculară v. greutate moleculară; masă specifică v. densitate. 5. (înv. şi reg.) pond. (masă unui corp.) 6. masă plastică v. material plastic.
Trimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: Sinonime

MÁSĂ s. v. car, faţă de masă, fund, gresie, perinoc, platou, podiş.
Trimis de siveco, 21.09.2008. Sursa: Sinonime

dúpă-másă s. f., art. dúpă-mása, g.-d. art. dúpă-mései; pl. dúpă-mése, art. dúpă-mésele
Trimis de siveco, 02.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

másă (mulţime, corp compact) s. f., g.-d. art. másei; pl. máse
Trimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

másă (mobilă, prânz sau cină) s. f., g.-d. art. mései; pl. mése
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÁS//Ă1 mése f. 1) Mobilă formată dintr-o placă orizontală, pusă pe un suport sau pe picioare, având diverse întrebuinţări (în special pentru a se servi pe ea mâncarea). masă de scris. masă de lucru. ♢ masă verde a) masă pentru jocuri de noroc; b) masă la care se duc tratative diplomatice. masă rotundă dezbatere liberă între specialişti pe o temă dată. masă întinsă masă plină de bucate, pregătită pentru oaspeţi. Capul mesei loc de cinste rezervat unei persoane în semn de stimă deosebită. A strânge masăa a face curat pe masă după mâncare. 2) Mâncarea servită; bucate. 3) Mâncarea de la amiază (constând, de obicei, din mai multe feluri); prânz. ♢ Înainte de masă în partea zilei care precedă prânzul. După masă în partea zilei care urmează după prânz. 4) Proces de alimentare. ♢ A se aşeza la masă a începe mâncarea. A sta la masă, a lua masăa a mânca. 5) Obiecte sau părţi de obiecte care seamănă cu această mobilă, având diverse întrebuinţări. [G.-D. mesei] /<lat. mensa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MÁS//Ă2 masăe f. 1) Materie constituită din elemente eterogene, nediferenţiate, alcătuind un singur corp. ♢ masă verde nutreţ constituit din iarbă şi din alte plante. 2) Cantitate, număr mare. masă de aer. ♢ În masă a) în număr (cantitate) mare; b) în comun. 3) Mărime fizică care determină cantitatea de materie pe care o conţine un corp; materia din care este format un corp. ♢ masă grea (sau gravitaţională) măsură a interacţiunii gravitaţionale a corpurilor. masă inertă măsură a inerţiei corpurilor. [G.-D. mesei] /<fr. masse, germ. Masse
Trimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: NODEX

MÁS//Ă3 masăe f. Mulţime mare şi compactă de oameni. ♢ De masă pentru toată lumea; care cuprinde pe toţi. masăe populare totalitate a claselor şi categoriilor sociale. [G.-D. masei] /<fr. masse
Trimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: NODEX

MÁSĂ s.f. 1. Mărime caracteristică unui corp, exprimată prin câtul dintre forţa care se exercită asupra lui şi acceleraţia pe care o are acest corp. ♦ (Curent) Corp solid, compact; bloc. 2. Mare mulţime de oameni. ♢ Mase populare = totalitatea claselor şi păturilor sociale dintr-o anumită etapă istorică ale căror interese concordă cu cerinţele dezvoltării societăţii. ♦ Cantitate mare. [cf. fr. masse, it., lat. massa].
Trimis de LauraGellner, 21.11.2008. Sursa: DN

MÁSĂ s. f. 1. cantitate de materie a unui corp, considerată ca o mărime caracteristică în raport cu volumul. o masă verde = furaj; masă critică = masa minimă a unui material radioactiv în care poate apărea o reacţie de fisiune nucleară în lanţ. 2. îngrămădire de elemente care formează împreună un singur corp; corp solid, compact; bloc. o masă de aer = porţiune imensă, omogenă, a troposferei, cu proprietăţi distincte. 3. corp metalic masiv la care se leagă punctele unei reţele, ale unei maşini sau ale unui aparat electric, pentru evitarea supratensiunilor. 4. (fam.) cantitate mare. o ă vocabularului = partea cea mai mare a vocabularului, supusă schimbărilor. 5. mulţime compactă de oameni. o ĕ populare = totalitatea claselor şi categoriilor sociale dintr-o anumită etapă istorică, ale căror interese fundamentale concordă cu cerinţele şi sensul acţiunii legilor obiective ale dezvoltării societăţii. 6. masă continentală = continent. (< fr. masse, germ. Masse)
Trimis de raduborza, 25.10.2008. Sursa: MDN

másă (mése), s.f. 1. Mobilă, pe care se mănîncă. – 2. Mîncare. – 3. Bancă, tarabă. – Mr. measă, megl. męsă. lat. mensa (Puşcariu 1040; Candrea-Dens., 1066; REW 5497), cf. fr. moise, sp., port. mesa. – Der. măsar, s.m. (Trans., dulgher, tîmplar), cu suf. -ar; măsaniu (var. Trans. de S., măsai), s.n. (Banat, faţă de masă), care pare der. intern de la masă (după Puşcariu 1043, din lat. *mensalium; după Candrea, din bg. mesal); măsariţă, s.f. (Trans., faţă de masă), de la măsar cu suf. -iţă (după Puşcariu 1043 şi Tiktin, din lat. mensalis); mescioară, s.f. (măsuţă); mesi, vb. (a chefui, a benchetui); mesean, s.m. (invitat la masă); meselnic, s.m. (Olt., mesean); comesean, s.m. (invitat la masă). – Din rom. provine bg. masa (Capidan, Raporturile, 225), tc. masa (Miklosich, Slaw Elem. in Türk., 14; Meyer, Türk. St., I, 46).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

másă (máse), s.f. – Volum. fr. masse. – Der. masa, vb. (a concentra), din fr. masser; masaj, s.n, din fr. massage; masiv, adj., din fr. massif; masivitate, s.f., din fr. massivité; masor, s.m., din fr. massor; meseuză, s.f., din fr. masseuse.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • masa — (Del lat. massa). 1. f. Magnitud física que expresa la cantidad de materia que contiene un cuerpo. Su unidad en el Sistema Internacional es el kilogramo (kg). 2. Mezcla que proviene de la incorporación de un líquido a una materia pulverizada, de… …   Diccionario de la lengua española

  • masa — sustantivo femenino 1. (no contable) Mezcla de harina, agua y otros ingredientes, como levadura, sal o azúcar que se emplea en la elaboración del pan y los productos de repostería: Saca la masa del horno. 2. (no contable) Mezcla espesa, blanda y… …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • masa — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. masasie {{/stl 8}}{{stl 20}} {{/stl 20}}{{stl 12}}1. {{/stl 12}}{{stl 7}} substancja bezkształtna, półpłynna, stosunkowo gęsta, powstała zwykle ze zmieszania (się) rozdrobnionych składników, przypominająca… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • masa — masà sf. (4) 1. J žr. masė 3: Prie tos sienelės statau paruoštą stiklą, užteptą tam tikra masa Mš. Šerdis yra minkšta vilninė ir kempininė masa S.Dauk. Pataisius tokią masą, reik pirmu patiekti medį dėl jos priėmimo S.Dauk. Kas tę per… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • masa — agregado de células unidas entre sí, como las que se observan en los tumores. CIE 10 [véase http://www.iqb.es/patologia/masa.htm] Diccionario ilustrado de Términos Médicos.. Alvaro Galiano. 2010. masa 1. propiedad …   Diccionario médico

  • masa — masa, coger con las manos en la masa ► mano, ► con las manos en la masa …   Diccionario del Argot "El Sohez"

  • mąsa — mąsà sf. (4) 1. plėvė ant skysčio, krėna: Mąsa antsideda ant putrai belaikant Dr. | Nugreibk nu alaus mąsas (putas) Užv. 2. S.Dauk pelėsiai, mūsai: Ant kopūstų, batvinių kubile mąsų̃ daug J. Mąsà užsidėjusi par gerą pirštą Rdn. Kubile daugiau… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • maşa — maşá vb., ind. prez. 1 sg. maşéz, 3 sg. şi pl. maşeáză Trimis de siveco, 08.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic  MAŞÁ vb. tr. (rar) a pronunţa cuvintele într o manieră confuză. (< fr. mâcher) …   Dicționar Român

  • Masa — Женское и (мужское имя) Прямолинейный (человек) Японские имена. Словарь значений …   Словарь личных имен

  • Mäsa — (M. Forsk.), Pflanzengattung, gehört zu Baeobotrys …   Pierer's Universal-Lexikon

  • masa — ou massa n. m. Langue et groupe de langues afro asiatiques du groupe tchadique parlées des deux côtés de la frontière tchado camerounaise, sur le Logone, par env. 130 000 personnes …   Encyclopédie Universelle

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”