- grămadă
- GRĂMÁDĂ, grămezi, s.f. 1. Cantitate mare de obiecte, de materiale strânse ori aflate la un loc (unele peste altele); îngrămădire. ♦ (Adverbial) În mare cantitate (la un loc), formând o grămadă (1). ♢ expr. A cădea (sau a se prăbuşi) grămadă = a cădea jos (în nesimţire). A da (sau a face, a pune etc.) (pe cineva) grămadă (jos) = a doborî; p. ext. a omorî (pe cineva). 2. Cantitate, număr mare de fiinţe (strânse, aflate la un loc); mulţime. ♦ spec. Îngrămădire (organizată) de jucători la rugbi; meleu. – Din sl. gramada.Trimis de gall, 11.10.2007. Sursa: DEX '98GRĂMÁDĂ s., adv. 1. s. maldăr, morman, movilă, purcoi, (rar) strânsură, (pop.) troian, (reg.) mâglă, (Mold.) cladă, (Mold. şi Transilv.) gireadă, (pop. fig.) nămol. (O grămadă de cartofi, de crengi, de praf.) 2. s. v. teanc. 3. s. v. mulţime. 4. s. v. ceată. 5. s. mulţime, (fig.) armată. (O grămadă de muncitori.) 6. s. (SPORT; la rugbi) meleu. 7. adv. v. buluc. 8. s. mulţime, seamă. (Şi-a rezolvat o grămadă de probleme.) 9. s. mulţime, (fig.) car. (I-a adus o grămadă de veşti.) 10. s. mulţime, şir, (fam.) cârd. (A trecut o grămadă de ani de când nu ne-am văzut.)Trimis de siveco, 15.10.2007. Sursa: Sinonimegrămádă s. f., g.-d. art. grămézii; pl. grăméziTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficGRĂMÁDĂ1 adj. În cantitate mare. /<sl. gramadaTrimis de siveco, 06.10.2008. Sursa: NODEXGRĂM//ÁDĂ2 grămadăézi f. 1) Cantitate mare de lucruri, de materiale puse unele peste altele în neorânduială. 2) Grup numeros şi neorganizat (de fiinţe); droaie; mulţime. grămadă de haine. grămadă de bani. [G.-D. grămezii] /<sl. gramadaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXgrămádă (grămézi), s.f. – 1. s.f. – 1. Cantitate mare de obiecte strînse la un loc, morman. – 2. Cantitate, mulţime. – 3. (Mold., Bucov.) Comunitate, obşte. – Mr., megl. grămadă. sl. (bg., sb.) gramada (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 141; Berneker 345; DAR), cf. pol. gromada, mag. garmada, alb. germadha "ruine" (Meyer 119). Totuşi, Lahovary 331 crede că este vorba de un cuvînt anterior indoeurop. – Der. (în)grămădi, vb. (a pune la un loc, a acumula, a aduna; a înghesui); îngrămădeală, s.f. (aglomeraţie, înghesuială).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.