voluntar — VOLUNTÁR, Ă, voluntari, e, adj., s.m. I. adj. (Despre oameni şi manifestările lor) 1. Care acţionează de bunăvoie, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni, în mod conştient; (despre acţiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. ♢ Act… … Dicționar Român
benevol — BENEVÓL, Ă, benevoli, e, adj. Făcut de bunăvoie; facultativ. – Din fr. bénévole, lat. benevolus. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 Benevol ≠ forţat, silit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime BENEVÓL adj. facultativ, nesilit … Dicționar Român
exila — EXILÁ, exilez, vb. I tranz. A condamna le exil, a pedepsi cu trimiterea în exil; a surghiuni. ♦ refl. A se retrage, a se izola, a pleca de bunăvoie (din localitatea de baştină sau din ţară). [pr.: eg zi ] – Din fr. exiler. Trimis de Joseph, 13.09 … Dicționar Român
prois — proís s.n. (reg.; în loc. adv.) de prois = din proprie iniţiativă, de bunăvoie, neconstrâns de nimeni. Trimis de blaurb, 01.11.2006. Sursa: DAR PRÓIS s.m. (înv. şi reg., în expr.) De prois (sau din proisul, de bun proisul … Dicționar Român
proizvolenie — proizvolénie, proizvolénii, s.f. (înv.; în loc adv.) de pre proizvolenie = de bunăvoie, neconstrâns de nimeni. Trimis de blaurb, 01.11.2006. Sursa: DAR proizvolénie (proizvolénii), s.f. – Bunăvoie. sl. proizvoljenije (Tiktin). sec. XVII, înv … Dicționar Român
renunţa — RENUNŢÁ, renúnţ, vb. I. intranz. A se lăsa de ceva, a întrerupe, a înceta de a mai face ceva; a părăsi de bunăvoie (ceva sau pe cineva). – Din fr. renoncer, lat. renuntiare. Trimis de RACAI, 18.11.2006. Sursa: DEX 98 A renunţa ≠ a accepta… … Dicționar Român
supune — SUPÚNE, supún, vb. III. tranz. 1. A lua, a aduce sub stăpânire sau în puterea sa (prin forţă armată); a cuceri, a subjuga. ♦ refl. A accepta stăpânirea cuiva; a da ascultare cuiva sau la ceva; a se închina cuiva. ♦ A aduce sub ascultarea, sub… … Dicționar Român
tutelă — TUTÉLĂ, tutele, s.f. 1. Acţiunea de a tutela; instituţie legală având drept scop ocrotirea şi administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei… … Dicționar Român
autoclaustra — autoclaustrá vb., ind. prez. 1 sg. autoclaustréz, 3 sg. şi pl. autoclaustreáză Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic AUTOCLAUSTRÁ vb. I. refl. A se claustra singur, de bună voie. [ … Dicționar Român
autoimpunere — AUTOIMPÚNERE, autoimpuneri, s.f. Contribuţie bănească pe care o colectivitate o fixează şi o dă de bună voie, în vederea unor lucrări locale de interes obştesc. [Pr: a u ] – Auto1 + impunere (după rus. samooblojenie). Trimis de ana zecheru, 13.09 … Dicționar Român
