reînşuruba — REÎNŞURUBÁ, reînşurubez, vb. I. tranz. A strânge la loc un şurub, un ghivent slăbit, un capac etc. – Re1 + înşuruba. Trimis de dante, 06.07.2004. Sursa: DEX 98 reînşurubá vb. (sil. re în ) înşuruba Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar … Dicționar Român
strânge — STRẤNGE, strâng, vb. III. I. 1. tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. înnodate sau înfăşurate în jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a închide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legătură să fie mai strâmtă. ♢ expr … Dicționar Român
înşurubare — ÎNŞURUBÁRE, înşurubări, s.f. Acţiunea de a înşuruba şi rezultatul ei. – v. înşuruba. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNŞURUBÁRE s. (tehn.) strângere, strâns. (înşurubare piuliţei.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
şurub — ŞURÚB, şuruburi, s.n. 1. Tijă cilindrică de lemn sau de oţel, filetată, care serveşte la asamblarea a două ori a mai multor piese sau care transmite, transformă sau utilizează în diverse feluri mişcarea de rotaţie într un mecanism. ♢ loc. adv. În … Dicționar Român
şurubui — ŞURUBUÍ, şurubuiesc, vb. IV. tranz. (reg.) A înşuruba. ♢ expr. A o şurubui = a o suci, a o învârti; a umbla cu şiretlicuri. – Şurub + suf. ui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞURUBUÍ vb. v. înşuruba, strânge … Dicționar Român
deşuruba — DEŞURUBÁ, deşurubez, vb. I. tranz. A desface (prin învârtire) un şurub din locul în care se afla înşurubat. ♦ A desprinde, a desface un obiect din şuruburi. – Des1 + [în]şuruba. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A deşuruba ≠ a înşuruba … Dicționar Român
ghivent — GHIVÉNT, ghiventuri, s.n. Şanţ elicoidal regulat făcut pe suprafaţa interioară sau exterioară a unei piese cilindrice ori conice, care permite înşurubarea acesteia cu o piesă similară; filet. – Din germ. Gewinde. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
mutelcă — MUTÉLCĂ, mutelci, s.f. Piesă de metal de mărime variabilă care are la mijloc o gaură cu filet în care se îmbucă spirala unui şurub sau o tijă cu filet. – Din pol., ucr. muterka. Trimis de ana zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX 98 MUTÉLCĂ s. v.… … Dicționar Român
piuliţă — PIULÍŢĂ, piuliţe, s.f. 1. Vas mic de metal, de lemn etc. întrebuinţat în gospodărie, în laborator etc., în care se pisează cu pisălogul diverse substanţe; piuă (2) mică. 2. Piesă de metal care are o gaură cu filet şi care se poate înşuruba pe o… … Dicționar Român
suci — SUCÍ, sucesc, vb. IV. 1. tranz. A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a i da o rezistenţă mai mare sau pentru a confecţiona anumite obiecte. ♦ tranz. şi refl. A (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A da unui obiect o mişcare de… … Dicționar Român
