înşeua

înşeua
ÎNŞEUÁ, înşeuez, vb. I. tranz. A pune şaua pe un animal de călărie; a înşela (1). – În + şa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A înşeua ≠ a deşeua
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNŞEUÁ vb. (înv.) a înşela. (A înşeua calul.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

înşeuá vb. (sil. -ua), ind. prez. 1 sg. înşeuéz, 3 sg. şi pl. înşeueáză, 1 pl. înşeuăm (sil. -uăm); conj. prez. 3 sg. şi pl. înşeuéze (sil. -ue-); ger. înşeuând (sil. -uând)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNŞEU//Á înşeuaéz tranz. (animale de călărie, în special cai) A prevedea cu şa. [Sil. -şe-ua] /în + şa + suf. înşeuaua
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • înşeuá — vb. (sil. ua), ind. prez. 1 sg. înşeuéz, 3 sg. şi pl. înşeueázã, 1 pl. înşeuäm (sil. uãm); conj. prez. 3 sg. şi pl. înşeuéze (sil. ue ); ger. înşeuấnd (sil. uând) …   Romanian orthography

  • harnaşa — HARNAŞÁ, harnaşez, vb. I. tranz. (Rar) A înhăma, a înşeua un cal. – Din fr. harnacher. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  harnaşá vb., ind. prez. 1 sg. harnaşéz, 1 pl. harnaşăm; …   Dicționar Român

  • şa — ŞA, şei, s.f. 1. Piesă de harnaşament confecţionată din piele sau din lemn, care se pune pe spinarea calului şi pe care şade călăreţul. ♢ expr. A pune şaua (pe cineva) = a supune, a stapâni, a exploata (pe cineva), a constrânge pe cineva să facă… …   Dicționar Român

  • înşela — ÎNŞELÁ, înşél, vb. I. I. tranz. (înv.) A pune şaua pe cal, a înşeua. II. 1. tranz. A induce în eroare, a abuza de buna credinţă a cuiva; a amăgi. ♢ expr. A înşela aşteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simţuri, facultăţi psihice) A nu (mai)… …   Dicționar Român

  • înşeuare — ÎNŞEUÁRE s.f. Acţiunea de a înşeua şi rezultatul ei. – v. înşeua. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNŞEUÁRE s. (înv.) înşelare. (înşeuare calului.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • aciua — ACIUÁ, aciuez, vb. I. refl. A şi găsi refugiu, a se stabili (vremelnic), a se pune la adăpost undeva sau pe lângă cineva; a se pripăşi, a se oploşi, a se aciola, a se agesti. ♦ tranz. (Rar) A da adăpost. [pr.: ciu a. – var.: aciuiá vb. I, aciuí… …   Dicționar Român

  • cinie — CINÍE s. v. faianţă, instrument, porţelan, sculă, unealtă, ustensilă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ciníe (ciníi), s.f. – 1. Instrument, unealtă, sculă. – 2. Farmec, vrajă. sl. činije aranjare , de la činiti a fabrica (DAR), cf …   Dicționar Român

  • deşeua — DEŞEUÁ, deşeuez, vb. I. tranz. A scoate şaua de pe spinarea unui animal de călărie. [pr.: şe ua. – var.: deşelá vb. I] – Des1 + [în]şeua. Trimis de cata, 23.10.2003. Sursa: DEX 98  A deşeua ≠ a înşeua Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • tarniţă — TÁRNIŢĂ, tarniţe, s.f. 1. Şa (ţărănească) de lemn sau (rar) de piele, folosità la călărit sau la transportul unor poveri. 2. Culme, coamă de munte sau de deal în formă de şa. 3. (reg.) Drum de munte, bătut de oi sau de vite. – ucr. tarnića.… …   Dicționar Român

  • însămăra — însămărá, însămăréz, vb. I (reg.) a pune samarul (pe măgar, pe catâr), a înşeua, a întărniţa. Trimis de blaurb, 05.04.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”