întruchipare

întruchipare
ÎNTRUCHIPÁRE, întruchipări, s.f. Acţiunea de a (se) întruchipa şi rezultatul ei. – v. întruchipa.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNTRUCHIPÁRE s. 1. v. concretizare. 2. v. personi-ficare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

întruchipáre s. f., g.-d. art. întruchipării; pl. întruchipări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • individualizare — INDIVIDUALIZÁRE, individualizări, s.f. Acţiunea de a individualiza şi rezultatul ei. ♦ Adaptarea şi aplicarea unei concepţii, a unei legi etc. la cazuri particulare. ♦ Întruchipare a ideii artistice în imagini concrete, individuale; întruchipare… …   Dicționar Român

  • personificare — PERSONIFICÁRE, personificări, s.f. Faptul de a personifica; personificaţie; spec. figură de stil prin care se atribuie lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însuşiri omeneşti. – v. personifica. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2008. Sursa …   Dicționar Român

  • biedermeier — adj., s.n. Stil Biedermeier = stil de mobilier caracterizat prin forme simple, suprafeţe netede, lemn curbat, cu aspect general greoi, exprimând gustul pentru confort şi pentru viaţa intimă de familie. [pron. bi der má ier. / < Biedermeier –… …   Dicționar Român

  • concretizare — CONCRETIZÁRE, concretizări, s.f. Acţiunea de a (se) concretiza şi rezultatul ei; înfăţişare, prezentare concretă; materializare. ♦ Operaţie mintală, opusă abstractizării, constând în legarea generalului de experienţa senzorială. – v. concretiza.… …   Dicționar Român

  • diavol — DIÁVOL, diavoli, s.m. 1. Fiinţă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău; drac, satana, demon, necuratul, aghiuţă. 2. fig. Nume dat unui copil sau, p. ext. unui om vioi, zglobiu, isteţ sau obraznic, rău. – Din sl. dijavolŭ.… …   Dicționar Român

  • drac — DRAC, draci, s.m. 1. Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ, poznaş.… …   Dicționar Român

  • drăcoaică — DRĂCOÁICĂ, drăcoaice, s.f. 1. Fiinţă imaginară de sex feminin, considerată (ca şi dracul) drept întruchipare a spiritului rău. 2. fig. Femeie sau fată rea, plină de păcate, crudă; (în special) fată sau femeie tânără, vioaie, isteaţă, ispititoare …   Dicționar Român

  • graţie — GRÁŢIE, graţii, s.f. 1. Drăgălăşenie, fineţe, gingăşie demonstrate de o fiinţă în mişcări, atitudini etc.; atracţie particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mişcare etc.; farmec. ♢ (În mitologia romană) Cele trei graţii sau… …   Dicționar Român

  • ideal — IDEÁL, Ă, ideali, e, adj., IDEÁL, idealuri, s.n. 1. adj. Care atinge perfecţiunea; perfect, desăvârşit. 2. adj. Care ţine de domeniul ideilor, privitor la gândire; care există numai în mintea, în închipuirea omului; spiritual, imaterial. 3. s.n.… …   Dicționar Român

  • neprecizat — NEPRECIZÁT adj. v. DRAC (1). Fiinţă imaginară, de sex masculin, întruchipare a spiritului rău; diavol, demon, satana, necuratul, aghiuţă. ♢ expr. A fi dracul gol (sau împieliţat) sau a fi drac împieliţat = a) a fi rău, afurisit; b) a fi isteţ,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”