- personificare
- PERSONIFICÁRE, personificări, s.f. Faptul de a personifica; personificaţie; spec. figură de stil prin care se atribuie lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însuşiri omeneşti. – v. personifica.Trimis de oprocopiuc, 13.03.2008. Sursa: DEX '98PERSONIFICÁRE s. incarnare, întruchipare, întrupare, reprezentare, simbolizare, (înv.) personificaţie. (personificare răului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimepersonificáre s. f., g.-d. art. personificării; pl. personificăriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficPERSONIFIC//ÁRE personificareări f. 1) v. A PERSONIFICA. 2) Figură de stil constând din atribuirea unui animal sau unui obiect însuşiri omeneşti. /v. a personificaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXPERSONIFICÁRE s.f. 1. Faptul de a personifica; personificaţie. ♦ Figură de stil prin care se atribuie fiinţelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii şi chiar unor idei abstracte însuşiri şi manifestări ale omului. v. prozopopee. 2. Întruchipare, încarnare. [< personifica].Trimis de LauraGellner, 26.12.2007. Sursa: DNPERSONIFICÁRE s. f. 1. faptul de a personifica; personificaţie. ♢ figură de stil prin care se atribuie fiinţelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii, chiar unor idei abstracte însuşiri omeneşti. 2. întruchipare. (< personifica)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.