companie — COMPANÍE1, companii, s.f. 1. Tovărăşie, însoţire. ♢ Damă (sau doamnă) de companie = persoană angajată să îngrijească de o persoană bătrână sau bolnavă sau ca să i ţină de urât. 2. Grup mic de persoane care şi petrec vremea împreună; societate. 3 … Dicționar Român
acompaniament — ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s.n. 1. Însoţire a unei melodii cu altă melodie potrivită. 2. Parte muzicală, instrumentală sau ochestrală, care însoţeşte şi susţine un solist sau un ansamblu coral. [pr.: ni a ] – Din fr. accompagnement. Trimis de … Dicționar Român
escortare — ESCORTÁRE, escortări, s.f. Acţiunea de a escorta şi rezultatul ei; însoţire, păzire. – v. escorta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 escortáre s. f., g. d. art. escortării; pl. escortări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
ilustraţie — ILUSTRÁŢIE, ilustraţii, s.f. 1. Imagine desenată sau fotografiată destinată să explice sau să completeze un text. ♢ Ilustraţie de carte = gen al graficii prin care se prezintă tipuri sau momente esenţiale ale unui text literar şi având, uneori,… … Dicționar Român
acompaniere — ACOMPANIÉRE s. v. însoţire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime acompaniére s. f. (sil. ni e ), g. d. art. acompaniérii; pl. acompaniéri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ACOMPANIÉRE s.f. Acţiunea de a… … Dicționar Român
conducere — CONDÚCERE, conduceri, s.f. Acţiunea de a (se) conduce; activitatea conducătorului. ♦ (concr.) Persoană sau colectiv care conduce. – v. conduce. Trimis de LauraGellner, 17.03.2009. Sursa: DEX 98 CONDÚCERE s. 1. cârmuire, diriguire, domnie,… … Dicționar Român
căsnicie — CĂSNICÍE, căsnicii, s.f. Trai în comun al soţilor, viaţă conjugală; căsătorie. – Casnic + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂSNICÍE s. casă, căsătorie, menaj, (livr.) mariaj, matrimoniu, (rar) gospodărie, (pop.) însoţire,… … Dicționar Român
căsătorie — CĂSĂTORÍE, căsătorii, s.f. Uniune legală, liber consimţită între un bărbat şi o femeie pentru întemeierea unei familii. ♦ Trai comun între soţi, viaţă conjugală; căsnicie. – Căsător (înv. soţ < casă1 + suf. ător) + suf. ie. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
petrecere — PETRÉCERE, petreceri, s.f. Acţiunea de a (se) petrece şi rezultatul ei. 1. Ducere a vieţii sau ocuparea timpului într un anumit fel, într un anumit loc, o anumită perioadă; vieţuire, trăire. ♦ Mod de desfăşurare a vieţii, fel de viaţă, fel de a… … Dicționar Român
împerechere — ÎMPERECHÉRE, împerecheri, s.f. Acţiunea de a (se) împerechea şi rezultatul ei. [var.: (reg.) împărechére s.f.] – v. împerechea. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPERECHÉRE s. 1. (biol.) împreunare, (pop … Dicționar Român
