padoc — PADÓC, padocuri, s.n. Loc îngrădit într o păşune, rezervat pentru unele animale domestice; teren împrejmuit şi amenajat în mod special, în apropierea grajdurilor, destinat întreţinerii şi mişcării animalelor domestice în aer liber. ♦ spec. Loc… … Dicționar Român
ocol — OCÓL, (1) ocoluri, (2, 3, 4, 5, 6) ocoale, s.n. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau de jur împrejurul unui loc; deplasare în spaţiu care nu urmează calea cea mai dreaptă; înconjur, ocolire, ocoleală, ocoliş. ♢ loc. adj. De ocol = care… … Dicționar Român
ţarc — ŢARC, ţarcuri, s.n. 1. Loc îngrădit (uneori acoperit), unde se adăpostesc sau se închid oile, vitele etc.; ocol. 2. Îngrăditură, gard de nuiele, spini, de spini etc. în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite; p.ext. suprafaţa împrejmuită… … Dicționar Român
neîngrădit — NEÎNGRĂDÍT, Ă, neîngrădiţi, te, adj. Care nu este îngrădit. ♦ fig. Care nu este limitat, restrâns. – Ne + îngrădit. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NEÎNGRĂDÍT adj. neîmprejmuit. (Un teren neîngrădit.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
obor — OBÓR1, oboare, s.n. 1. (reg.) Loc (împrejmuit) unde se ţine un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; p. ext. piaţă. 2. (pop.) Împrejmuire pentru vite; ţarc, ocol, staul. ♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curţii… … Dicționar Român
stavă — STÁVĂ, stave, s.f. (reg.) Herghelie. ♦ Loc îngrădit în care se ţin vara caii pentru a paşte împreună. [var.: steávă s.f.] – cf. bg. s t a v a , alb. s t a v ë . Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STÁVĂ s. v … Dicționar Român
împrejmuit — ÎMPREJMUÍT1 s.n. Faptul de a împrejmui; împrejmuire (1). – v. împrejmui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPREJMUÍT2, Ă, împrejmuiţi, te, adj. (Despre locuri, terenuri etc.) Care este închis de jur împrejur (cu gard); îngrădit. – v … Dicționar Român
Mihail Taşcă — Mihai Taşcă Secretary of the Commission for the Study of the Communist Dictatorship in Moldova Incumbent Assumed office January 14 … Wikipedia
boxă — BÓXĂ, boxe, s.f. 1. Despărţitură, compartiment de dimensiuni reduse, în interiorul unui local, al unei încăperi, al unei case (pentru acuzaţi la tribunal, pentru o masă separată la restaurant etc.). ♦ Despărţitură într un grajd, făcută pentru un… … Dicționar Român
cimitir — CIMITÍR, cimitire, s.n. Teren (îngrădit) unde se îngroapă morţii; ţintirim – Din ngr. kimitírion, it. cimitero. Trimis de hai, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 CIMITÍR s. (rar) necropolă, (reg.) îngropelniţă, margine, morminte (pl.), (Ban.) avlie,… … Dicționar Român