îngrãdíre — s. f., g. d. art. îngrãdírii; pl. îngrãdíri … Romanian orthography
restricţie — RESTRÍCŢIE, restricţii, s.f. Măsură care limitează, îngrădeşte un drept, o libertate etc. ♢ loc. adv. Fără restricţie = fără rezerve; pe deplin. [var.: restricţiúne s.f.] – Din fr. restriction, lat. restrictio, onis. Trimis de LauraGellner, 08.07 … Dicționar Român
ЗАБИРКА — ограждающая часть деревянной или бетонной стены из сборных элементов (досок, пластин, плит), закладываемых в вертикальные пазы стоек или прикрепляемых к их задним граням (Болгарский язык; Български) стенна преграда (между два стьлба) (Чешский… … Строительный словарь
antisemitism — ANTISEMITÍSM s.n. Atitudine (politică, socială etc.) ostilă faţă de evrei. – Din fr. antisémitisme. Trimis de ana zecheru, 18.01.2009. Sursa: DEX 98 antisemitísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ANTISEMITÍSM n.… … Dicționar Român
dezgrădire — DEZGRĂDÍRE, dezgrădiri, s.f. (Rar) Faptul de a dezgrădi. – v. dezgrădi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezgrădire ≠ împrejmuire, îngrădire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime dezgrădíre s. f., g. d. art.… … Dicționar Român
limitare — LIMITÁRE, limitări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) limita şi rezultatul ei; restrângere, îngrădire. 2. (rad.) Menţinere a nivelului unui semnal electric în limite prestabilite. – v. limita. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LIMITÁRE s. 1 … Dicționar Român
oprelişte — OPRÉLIŞTE, oprelişti, s.f. Poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; interdicţie, prohibiţie; p. ext. piedică, obstacol în calea unei acţiuni; stavilă. – Opri + suf. elişte. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 OPRÉLIŞTE s. v.… … Dicționar Român
perioriseală — perioriseálă s.f. (înv.) limită, îngrădire. Trimis de blaurb, 14.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
periorisire — periorisíre s.f. (înv.) 1. restrângere, limitare; îngrădire. 2. interdicţie. 3. izolare. Trimis de blaurb, 14.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
strâmt — STRÂMT, Ă, strâmţi, te, adj., s.n. I. adj. 1. Care nu este (destul de) larg sau (de) lat; îngust. 2. Care nu este (suficient de) încăpător, în care nu încape mult. 3. fig. Lipsit de măreţie sau de amploare; mărginit, redus, meschin; lipsit de… … Dicționar Român