- înduplecat
- Înduplecat ≠ neînduplecatTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
neînduplecat — NEÎNDUPLECÁT, Ă, neînduplecaţi, te, adj. Care nu se înduplecă sau nu poate fi înduplecat (uşor); inflexibil, hotărât, ferm; p. ext. crud, necruţător, implacabil. – Ne + înduplecat. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 NEÎNDUPLECÁT adj.,… … Dicționar Român
conciliant — CONCILIÁNT, Ă, concilianţi, te, adj. Împăciuitor; care se lasă uşor înduplecat. [pr.: li ant] – Din fr. conciliant. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 CONCILIÁNT adj. v. împăciuitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
implacabil — IMPLACÁBIL, Ă, implacabili, e, adj. Care nu poate fi înduplecat, atenuat, îmblânzit; neîndurător, inexorabil. – Din fr. implacable, lat. implacabilis. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IMPLACÁBIL adj. v. crud. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
inexorabil — INEXORÁBIL, Ă, inexorabili, e, adj. Care nu poate fi înduplecat, neînduplecat, implacabil. – Din fr. inexorable, lat. inexorabilis. Trimis de valeriu, 05.03.2006. Sursa: DEX 98 INEXORÁBIL adj. v. crud, hain, implacabil, necruţător, neiertător,… … Dicționar Român
înduplecător — ÎNDUPLECĂTÓR, OÁRE, înduplecători, oare, adj. (înv.) Care înduplecă; convingător. – Îndupleca + suf. ător. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNDUPLECĂTÓR adj. v. conciliant, conclu dent, convingător, decisiv, edificator, elocvent,… … Dicționar Român
ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… … Dicționar Român