înduplecător

înduplecător: ÎNDUPLECĂTÓR, -OÁRE, înduplecători, -oare, adj. (înv.) Care înduplecă; convingător. – Îndupleca + suf. -ător.

Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNDUPLECĂTÓR adj. v. conciliant, conclu-dent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustra-tiv, împăciuitor, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înduplecătór adj. m. (sil. -ple-), pl. înduplecătóri; f. sg. şi pl. înduplecătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ÎNDUPLECĂT//ÓR înduplecătoroáre (înduplecătoróri, înduplecătoroáre) rar Care înduplecă. /a îndupleca + suf. înduplecătorător

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

convingător — CONVINGĂTÓR, OÁRE, convingători, oare, adj. (Despre fapte, argumente etc.) Care convinge. – Convinge + suf. ător. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONVINGĂTÓR adj. concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor,… … Dicționar Român
dupleca — duplecá ( c, át), vb. – 1. A încovoia, a îndoi. – 2. (Banat) A răsfrînge, a sufleca. – 3. A supune. – 4. A ceda, a se supune, a admite. – var. îndupleca. Mr. nduplic, nduplicari. lat. duplicāre (Puşcariu 834; Candrea Dens., 523; REW 2801; din lat … Dicționar Român
împăciuitor — ÎMPĂCIUITÓR, OÁRE, împăciuitori, oare, adj. Care împăciuieşte; conciliant. [pr.: ciu i ] – Împăciui + suf. tor. Trimis de valeriu, 18.03.2008. Sursa: DEX 98 ÎMPĂCIUITÓR adj. conciliant, (înv.) împăcăcios, înduplecător. (Ton împăciuitor.) Trimis … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias