suficienţă — SUFICIÉNŢĂ, suficienţe, s.f. 1. (Rar) Faptul de a fi suficient; îndestulare. 2. Încredere, mulţumire de sine exagerată; vanitate. [pr.: ci en ] – Din it. sufficienza. Trimis de IoanSoleriu, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 SUFICIÉNŢĂ s. v. aroganţă,… … Dicționar Român
belşug — BELŞÚG s.n. Cantitate îndestulătoare de bunuri (necesare traiului); abundenţă, bogăţie. ♢ loc. adv. Din belşug = în cantitate mare, din plin. [var.: (reg.) bielşúg, bilşúg s.n.] – Din magh. böség. Trimis de paula, 02.06.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
suprasaturaţie — SUPRASATURÁŢIE s.f. 1. Stare instabilă a unei soluţii în care concentrarea substanţei dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturaţiei. 2. fig. (fam.) Starea celui prea sătul (de ceva). – Supra + saturaţie… … Dicționar Român
abundenţă — abundénţă s. f. cantitate mare, belşug; bogăţie. ♢ cornul ĕi = corn cu fructe şi flori, simbol al belşugului. (după fr. abondance, lat. abundantia) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABUNDÉNŢĂ s.f. Cantitate mare, belşug, bogăţie, prisos. ♢ … Dicționar Român
afluenţă — AFLUÉNŢĂ s.f. Mulţime de oameni care se îndreaptă spre acelaşi punct; aflux, îmbulzeală, năvală. ♦ Cantitate mare, abundenţă, belşug de produse. [pr.: flu en ] – Din fr. affluénce, lat. affluentia. Trimis de ana zecheru, 26.08.2002. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
berechet — BERECHÉT, (1, 2) berecheturi, s.n., (3, 4) berecheţi, s.m. (reg.) 1. S. n. Belşug, abundenţă. ♦ (Adverbial; sens curent) Din belşug, din abundenţă. 2. S. n. Noroc, prosperitate (neaşteptată). 3. s.m. (ir.) Om care aduce belşug, noroc. 4. s.m. Om… … Dicționar Român
bogăţie — BOGĂŢÍE, bogăţii, s.f. 1. Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte preţioase etc. 2. Starea, situaţia în care se află posesorul unei mari cantităţi de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei ţări,… … Dicționar Român
jertfă — JÉRTFĂ, jertfe, s.f. 1. (În unele ritualuri religioase) Ceea ce se aducea ca dar divinităţii (mai ales vietăţi sacrificate pe altar); ofrandă. ♦ fig. Victimă. ♢ expr. A cădea jertfă = a fi sacrificat; a muri. 2. Sacrificiu, jertfire. 3. (pop.)… … Dicționar Român
lipsă — LÍPSĂ, lipsuri, s.f. 1. Faptul de a nu se afla într un loc (unde ar fi trebuit să fie în mod obişnuit); absenţă. ♢ loc. adv. (jur.) În lipsă = în contumacie. ♢ loc. prep. În (sau din) lipsă de... = nefiind, neavând ceva, din pricină că lipseşte.… … Dicționar Român
mănoşie — MĂNOŞÍE s. v. abundenţă, belşug, bogăţie, fecunditate, fertilitate, îmbelşugare, îndestulare, prisos, productivitate, ro dire, rodnicie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
