Dicționar Român. 2013.
amestecătură — AMESTECĂTÚRĂ, amestecături, s.f. 1. Produs al amestecării; amestec (1). 2. Îngrămădire întâmplătoare de lucruri sau de fiinţe; formaţie lipsită de unitate; amestec (2). – Amesteca + suf. ătură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
bălmăjeală — BĂLMĂJEÁLĂ, bălmăjeli, s.f. Faptul de a bălmăji; amestecătură, încurcătură, zăpăceală. – Bălmăji + suf. eală. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BĂLMĂJEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de… … Dicționar Român
complicaţie — COMPLICÁŢIE, complicaţii, s.f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluţiei unei boli. [var.: (înv.) complicaţiúne s.f.] – Din … Dicționar Român
labirint — LABIRÍNT, labirinturi, s.n. 1. Construcţie cu un mare număr de camere şi de galerii, în care orientarea este extrem de dificilă; dedal. ♦ Grup decorativ de arbuşti care alcătuiesc alei întortocheate. ♦ fig. Încurcătură, încâlcitură de drumuri în… … Dicționar Român
mixtură — MIXTÚRĂ, mixturi, s.f. 1. (livr., depr.) Amestec de elemente eterogene; amestecătură. 2. Substanţă, material, amestec etc. preparate prin amestecarea mai multor substanţe, materiale etc., de obicei lichide sau granulare. 3. (muz.) Sunet deosebit… … Dicționar Român
mişmaş — MIŞMÁŞ, mişmaşuri, s.n. (fam.) 1. Amestec de elemente eterogene; spec. amestec de băuturi. 2. Afacere necinstită, bazată pe înşelătorie; învârteală. – Din germ. Mischmasch. Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX 98 MIŞMÁŞ s. v.… … Dicționar Român
talmeşbalmeş — TÁLMEŞ BÁLMEŞ s.n. (fam.) Amestec confuz, îngrămădire dezordonată din care nu se mai poate înţelege sau alege nimic. – et. nec. Trimis de RACAI, 23.11.2007. Sursa: DEX 98 TALMEŞ BÁLMEŞ s. v. amestecătură, dezordine, încâlceală, încâlcire,… … Dicționar Român
zăminteală — ZĂMINTEÁLĂ s. v. amestecătură, încâlceală, încâlcire, încâlcitură, încurcătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
împletire — ÎMPLETÍRE, împletiri, s.f. Acţiunea de a (se) împleti şi rezultatul ei; împletit1. ♦ fig. Amestec, încurcătură, încâlceală. – v. împleti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎMPLETÍRE s. 1. v. tricotare. 2. v. îmbinare. Trimis de… … Dicționar Român
încâlcire — ÎNCÂLCÍRE, încâlciri, s.f. Acţiunea de a (se) încâlci şi rezultatul ei; încurcătură; încâlceală, încâlcitură. – v. încâlci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Încâlcire ≠ descâlcire Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
