- zădări
- ZĂDĂRÍ vb. IV. v. zădărî.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
zădări
Look at other dictionaries:
zădărî — ZĂDĂRÎ, zădărăsc, vb. IV. tranz. 1. A întărâta, a provoca pe cineva; a sâcâi, a necăji, a hărţui. ♦ A răscoli, a tulbura. 2. A aţâţa focul. [var.: zădărí vb. IV] – Din bg. zadarjam, scr. zadirati. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
zãdãrï — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zãdãräsc, imperf. 3 sg. zãdãrá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zãdãráscã … Romanian orthography
ijderi — ijderí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ijderésc, imperf. 3 sg. ijdereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ijdereáscă; … Dicționar Român
zgândări — ZGÂNDĂRÍ, zgândăresc, vb. IV. tranz. şi refl. A( şi) irita o rană, o bubă etc. rupând o, scărpinând o, râcâind o. ♦ tranz. fig. A aţâţa, a întărâta, a sâcâi; a răscoli, a readuce în memorie lucruri triste. – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003 … Dicționar Român
întărâta — ÎNTĂRÂTÁ, întărất, vb. I. 1. tranz. A aduce pe cineva în stare de enervare, de surescitare; a agita, a instiga un grup de oameni; a aţâţa, a asmuţi, a zădărî (un animal). 2. tranz. A incita pe cineva să facă un lucru. ♦ refl. A se însufleţi, a se … Dicționar Român
asmuţi — ASMUŢÍ, asmút, vb. I. 1. intranz. A îndemna (prin strigăte) un câine să urmărească, să atace pe cineva; a întărâta un câine. 2. fig. A stârni, a instiga, a îndemna pe cineva la acţiuni violente, duşmănoase. [var.: asmuţá vb. I.] – et. nec. Trimis … Dicționar Român
hărţui — HĂRŢUÍ, hărţuiesc, vb. IV. 1. tranz. A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa. ♦ (reg.) A întărâta, a zădărî un câine. 2. tranz. A desfăşura atacuri scurte şi repetate asupra inamicului… … Dicționar Român
zădărâre — ZĂDĂRẤRE, zădărâri, s.f. Acţiunea de a zădărî şi rezultatul ei. [var.: zădăríre s.f.] – v. zădărî. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 ZĂDĂRÂRE s. v. agasare, asmuţire, aţâţare, enervare, incitare, instigare, instiga ţie, iritare,… … Dicționar Român
agasa — AGASÁ, agasez vb. I. tranz. A irita, a enerva, a plictisi cu insistenţele; a exaspera. – Din fr. agacer. Trimis de ana zecheru, 29.08.2002. Sursa: DEX 98 A agasa ≠ a calma Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime AGASÁ vb. v. enerva … Dicționar Român
aţâţa — AŢÂŢÁ, aţấţ, vb. I. 1. tranz. A aprinde focul sau a l face să ardă mai bine. 2. tranz. şi refl. (fig.), A (se) întărâta, a (se) asmuţi; a (se) excita. – Din lat. *attitiare (< titio, onis tăciune ). Trimis de RACAI, 03.04.2009. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
