ijderi

ijderí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ijderésc, imperf. 3 sg. ijdereá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ijdereáscă; ger. ijderínd

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



IJDERÍ, ijderésc, vb. IV. (înv.) 1. tranz. A afla, a descoperi. 2. tranz. A aţâţa, a întărâta. 3. intranz. A izvorî, a proveni, a se trage. [var.: ijdărí vb. IV, ijdăní vb. IV, izdărí vb. IV, izdăní vb. IV, jidărí vb. IV, jidărî́ vb. IV, zădărî́ vb. IV] (din sl. izdirati; cf. sb. izdirati se na koga = a se purta aspru (cu cineva), bg. dirjă = a scurma, zadiram = a enerva; celelalte explicaţii nu sunt satisfăcătoare: 1. cuv. identic cu a îndârji (Cihac); 2. din sl. izgnati = a izgoni, cf. a izgoni (Tiktin); 3. cf. Scriban, care pleacă de asemenea de la un sl. izdirati; der. ijderitór adj., ijderénie s.f., ijderánie s.f., ijdăránie s.f., izdăritúră s.f., zădărâtór adj., zădăreálă s.f.)

Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DER



ijderí (ijderésc, – ít), vb. – 1. A afla, a descoperi, a inventa. – 2. A stîrni, a îmboldi, a aţîţa. – 3. A se ivi, a proveni, a se naşte. – var. ijdări, ijdăni, izdări, izdăni, jidări, jidărî, zădărî. sl. izdirati, cf. sb. izdirati se na koga "a trata pe cineva cu asprime", bg. dirjă "a scormoni", zadiram "a face să turbeze". Sînt cuvinte înv. la toate sensurile şi cu toate var., cu excepţia lui zădărî, cu sensul lui bg. Explicaţiile anterioare nu satisfac cuvîntul identic cu a îndîrji (Cihac, II, 147); din sl. izgnati "a expulza", cf. izgoni (Tiktin). cf. Scriban, care pleacă de la un sl. izdirati. – Der. ijderitor, adj. (creator); ijderenie (var. ijdăranie, ijderanie), s.f. (provenienţă, origine); izdăritură, s.f. (proiect; creaţie); zădărîtor, adj. (iritant); zădăreală, s.f. (aţîţare, incitare).

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER