asmuţi

asmuţi
ASMUŢÍ, asmút, vb. I. 1. intranz. A îndemna (prin strigăte) un câine să urmărească, să atace pe cineva; a întărâta un câine. 2. fig. A stârni, a instiga, a îndemna pe cineva la acţiuni violente, duşmănoase. [var.: asmuţá vb. I.] – et. nec.
Trimis de cata, 12.02.2004. Sursa: DEX '98

ASMUŢÍ vb. a aţâţa, a hărţui, a întărâta, a provoca, a stârni, (pop.) a sumuţa, a zădărî, (Mold. şi Bucov.) a hărăti. (asmuţi câinii.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ASMUŢÍ vb. v. agita, aţâţa, incita, instiga, întărâta, provoca, stârni, tulbura.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

asmuţí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. asmút, 3 sg. asmúte, conj. prez. 3 sg. şi pl. asmútă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ASMUŢÍ asmút tranz. 1) (câini) A îndemna să se năpustească asupra cuiva. 2) fig. (persoane) A aduce în mod intenţionat într-o stare de agitaţie; a zădărî; a incita; a stârni; a instiga; a aţâţa. /Orig. nec.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

asmuţí (asmuţít, asmuţít), vb. – 1. a stîrni, a întărîta cîinii. – 2. A stîrni, a instiga, a îmboldi. – var. a(s)muţa, muţa, sumuţi. Mr. muţare "a suge". lat. pop. ex*mucciāre (REW 5707; DAR), cu schimbare modernă de conjug. Candrea-Dens., 1197, se gîndesc la *ammotiare, de la motus, care prezintă dificultăţi mai mari. Pentru Şeineanu, Chien, 218, cuvîntul este "obscur"; Byhan 322 îl identifică cu sumuţa şi îl derivă de la rut. smutiti. var. amuţa pare a reprezenta un lat. *ammucciāre (Puşcariu, Jb., XI, 110; Puşcariu 86 şi 1146; REW 5707; DAR), cf. poitev. amoisser. Dacă aceste sugestii sînt exacte, explicaţia semantismului se bazează pe mişcarea buzelor cînd chemi un cîine, cf. sensul mr.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • asmuţí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. asmút, 3 sg. asmúte, conj. prez. 3 sg. şi pl. asmútã …   Romanian orthography

  • amuţa — AMUŢÁ, amúţ, vb. I. tranz. (reg.) A asmuţi un câine asupra cuiva. – lat. *ammotiare. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DLRM  amuţá (a asmuţi) vb., ind. prez. 1 sg. amúţ, 3 …   Dicționar Român

  • asmuţire — ASMUŢÍRE, asmuţiri, s.f. Acţiunea de a asmuţi. [var.: asmuţáre s.f.] – v. asmuţi. Trimis de cata, 12.02.2004. Sursa: DEX 98  ASMUŢÍRE s. aţâţare, întărâtare, provocare, stârnire, (pop.) zădărâre. (asmuţire câinilor.) Trimis de siveco, 05.08.2004 …   Dicționar Român

  • aţâţa — AŢÂŢÁ, aţấţ, vb. I. 1. tranz. A aprinde focul sau a l face să ardă mai bine. 2. tranz. şi refl. (fig.), A (se) întărâta, a (se) asmuţi; a (se) excita. – Din lat. *attitiare (< titio, onis tăciune ). Trimis de RACAI, 03.04.2009. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • sumuţa — SUMUŢÁ, sumúţ, vb. I. 1. tranz. (pop.) A aţâţa, a îndemna pe cineva să pornească împotriva cuiva; a asmuţi. ♦ refl. (reg.) A înfrunta pe cineva cu vorba; a se răţoi. 2. intranz. (reg.) A scoate sunete specifice ţuguind buzele, pentru a îndemna… …   Dicționar Român

  • întărâta — ÎNTĂRÂTÁ, întărất, vb. I. 1. tranz. A aduce pe cineva în stare de enervare, de surescitare; a agita, a instiga un grup de oameni; a aţâţa, a asmuţi, a zădărî (un animal). 2. tranz. A incita pe cineva să facă un lucru. ♦ refl. A se însufleţi, a se …   Dicționar Român

  • asmuţa — ASMUŢÁ vb. I. v. asmuţi. Trimis de cata, 13.02.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • dârz — DÂRZ, Ă, dârji, ze, adj. (Despre fiinţe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneţ, curajos, cutezător. ♢ Aprig, înverşunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpăţânat. 3. Mândru, semeţ, ţanţoş. [pl. şi: (m.) dârzi, (f.)… …   Dicționar Român

  • hărăţi — HĂRĂŢÍ, hărăţesc, vb. IV. 1. tranz. (reg.) A aţâţa, a întărâta, a zădărî (un câine). 2. refl. recipr. (înv.; despre două armate duşmane) A se hărţui. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HĂRĂŢÍ vb. v …   Dicționar Român

  • hărţui — HĂRŢUÍ, hărţuiesc, vb. IV. 1. tranz. A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri, a nu lăsa în pace pe cineva; a cicăli, a sâcâi, a pisa. ♦ (reg.) A întărâta, a zădărî un câine. 2. tranz. A desfăşura atacuri scurte şi repetate asupra inamicului… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”