zbura

zbura
ZBURÁ, zbor, vb. I. 1. intranz. (Despre păsări şi insecte) A plana şi a se mişca în aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca în zbor, a-şi lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind zvârlit sau lansat cu putere). 2. intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica şi a se menţine în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat. 3. intranz. fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. ♦ (Despre oameni) A străbate spaţii mari cu repeziciune; a se repezi până undeva. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. tranz. fig. A smulge de la locul său, a prăvăli, a răsturna. ♢ expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omorî. A-şi zbura creierii = a se sinucide prin împuşcare. (fam.) A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (intranz.) A zbura de undeva = a fi forţat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă). ♦ intranz. (Rar) A cădea, a se prăbuşi, a se prăvăli. 5. tranz. (pop.; în expr.) A zbura laptele = a pune puţin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza. – lat. *exvŏlāre.
Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98

ZBURÁ vb. 1. a plana, a pluti. (O hârtie luată de vânt zbura în văzduh.) 2. a trece. (Berzele zbura în stoluri spre Africa.) 3. v. naviga. 4. a merge. (Avionul zbura cu 1000 de km pe oră.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zburá vb., ind. prez. 1 sg. zbor, 3 sg. şi pl. zboáră
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ZBURÁ zbor 1. intranz. 1) (despre păsări şi despre insecte) A se porni în zbor; a-şi lua zborul. 2) (despre aparate de zbor) A se ridi-ca în aer; a decola. 3) (despre păsări şi despre insecte) A se mişca în aer cu ajutorul aripilor; a se afla în zbor. 4) (despre aparate de zbor) A se deplasa pe calea aerului sau prin spaţiul interplanetar. 5) (despre obiecte) A fi purtat de vânt prin aer. 6) (despre proiectile) A se mişca prin aer cu mare viteză. 7) (despre persoane) A călători cu un aparat de zbor. 8) fig. A se mişca foarte repede; a goni. zbura ca gândul. 9) (despre timp) A trece repede şi pe neobservate. 10) (despre zvonuri, veşti etc.) A se răspândi cu repeziciune. 11) (despre gânduri, idei etc.) A se succeda cu repeziciune. 2. tranz. 1) fig. fam. (persoane) A da afară dintr-o funcţie sau dintr-un post ca fiind necorespunzător; a scoate; a concedia; a destitui. 2) (obiecte sau fiinţe) A culca la pământ; a prăvăli; a doborî. ♢ zbura cuiva capul a decapita pe cineva. A(-şi) zbura creierii a (se sin)ucide cu o armă de foc. /<lat. exvolare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • naviga — NAVIGÁ, navighez, vb. I. intranz. 1. (Despre nave; la pers. 3) A se deplasa pe apă; a pluti; (despre aeronave) a se deplasa în aer sau în cosmos; a zbura. 2. (Despre oameni) A călători cu o navă sau cu o aeronavă; a conduce mersul unei nave sau… …   Dicționar Român

  • volant — VOLÁNT1, volanţi, s.m. 1. Piesă mare în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unor maşini cu piston, care serveşte ca element de reglare a mişcării şi de uniformizare a turaţiei. 2. Piesă complexă din mecanismul… …   Dicționar Român

  • zburător — ZBURĂTÓR, OÁRE, zburători, oare, adj., s.m., s.f. I. adj. 1. Care zboară; care poate să zboare. ♦ Pentru zbor, de zburat. Aripi zburătoare. 2. Care pluteşte în aer (purtat de vânt). II. s.m. 1. Aviator. 2. (În mitologia populară) Fiinţă… …   Dicționar Român

  • roi — ROI2, roiuri, s.n. 1. Grup compact de albine, ieşite din stup împreună cu matca lor în căutarea unui adăpost nou. 2. (Urmat de determinări introduse prin prep. de ) Mulţime de insecte sau de păsări mici care zboară în grupuri. ♦ Grup compact de… …   Dicționar Român

  • survola — SURVOLÁ, survolez, vb. I. tranz. A zbura cu avionul deasupra unui teritoriu determinat. – Din fr. survoler. Trimis de Felicia, 09.11.2005. Sursa: DEX 98  survolá vb., ind. prez. 1 sg. survoléz, 3 sg. şi …   Dicționar Român

  • zbor — ZBOR1, zboruri, s.n. 1. Mod de planare şi de mişcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor şi a căror sustentaţie poate fi realizată fie cu consum de energie din interior (la păsări, avioane, elicoptere etc …   Dicționar Român

  • zburătăci — ZBURĂTĂCÍ, zburătăcesc, vb. IV. 1. tranz. A arunca cu ceva (într o pasăre, într un pom etc.); a zburătui (1). 2. intranz. şi refl. (Despre stoluri de păsări) A se risipi bătând din aripi şi înălţându se de la pământ; a face zboruri scurte,… …   Dicționar Român

  • aeromodel — AEROMODÉL, aeromodele, s.n. Machetă de avion sau de planor. [pr.: a e ] – Din fr. aéromodèle. Trimis de ana zecheru, 18.08.2002. Sursa: DEX 98  aeromodél s. n., pl. aeromodéle Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  AEROMODÉL …   Dicționar Român

  • coborî — COBORÎ, cobór, vb. IV. 1. intranz., refl. şi tranz. A (se) da jos dintr un loc ridicat sau dintr un vehicul. ♢ expr. (tranz.) A coborî ochii (sau privirea) = a privi în jos, în pământ (de ruşine, de timiditate etc.). ♦ A (se) deplasa în jos, pe o …   Dicționar Român

  • creier — CRÉIER, creieri, s.m. 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale, organ al gândirii şi al conştiinţei la om, situat în cutia craniană şi compus din trunchiul cerebral, creierul mic şi emisferele cerebrale. ♢ Creierul mic …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”