- zbor
- ZBOR1, zboruri, s.n. 1. Mod de planare şi de mişcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor şi a căror sustentaţie poate fi realizată fie cu consum de energie din interior (la păsări, avioane, elicoptere etc.) sau din exterior (la planoare, zmeie etc.), fie fără consum de energie sau prin mişcare balistică; p. ext. deplasarea în spaţiu a unei rachete sau a unei astronave. ♢ Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează avioanele. ♢ loc. adv. Din (sau în, într-un) zbor = a) în timpul zborului; b) în fugă, repede, iute; c) dintr-o dată; d) în treacăt. ♢ expr. A-şi lua zborul = a) a se înălţa în aer; b) a începe să alerge repede; c) a pleca; a evada, a fugi; d) a se pierde, a dispărea; e) fig. (rar) a se dezvolta, a-şi lua avânt. A trece în zbor = a trece foarte repede. ♦ Trecere rapidă prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vânt. 2. fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. ♦ Avânt, elan. – Din zbura (derivat regresiv).Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZBOR2, zboruri, s.n. (înv. şi reg.) Bâlci, târg anual, iarmaroc; p. ext. piaţă publică. – Din sl. sŭborŭ, bg. sbor.Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX '98ZBOR2, zbóruri, s.n. zbor 2. Adunare, reuniune. 3. (Banat) Colecţie, mulţime (de obiecte). 4. (Mold.) Şezătoare (v. şezător (2). (din sl., cf. bg., sb., rus. sbor, pol. zbor, dublet al s.n. sobor < sl. sŭborŭ)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DERZBOR s. 1. planare, plutire. (zborul păsărilor în văzduh.) 2. v. navigaţie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeZBOR s. v. adunare, adunătură, ardoare, avânt, bâlci, elan, entuziasm, fugă, gloată, goană, iarmaroc, înflăcărare, înfocare, însufleţire, pasiune, patimă, pornire, scursură, sfat, strânsură, şleahtă, târg, viteză.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimezbor (acţiunea de a zbura, bâlci) s. n., pl. zbóruriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficZBOR zboruri n. 1) (la păsări şi la insecte) Menţinere şi deplasare în aer a unor păsări sau insecte cu ajutorul aripilor. 2) Deplasare a unui avion, a unei rachete sau a unei nave cosmice prin atmosferă sau prin spaţiul interplanetar. 3) fig. Deplasare cu viteză mare; mers iute; goană. 4) fig. Stare de însufleţire puternică; avânt; entuzuasm. /v. a zburaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.