- volant
- VOLÁNT1, volanţi, s.m. 1. Piesă mare în formă de roată, de obicei foarte grea, montată pe arborele motor al unor maşini cu piston, care serveşte ca element de reglare a mişcării şi de uniformizare a turaţiei. 2. Piesă complexă din mecanismul maşinilor bătătoare în industria textilă, care, printr-o învârtire rapidă în interiorul unui înveliş, scarmănă bumbacul presat de valţul de alimentare. – Din fr. volant.Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX '98VOLÁNT2, -Ă, volanţi, -te, adj. Desprins de o unitate, detaşabil; mobil. ♢ Foaie volantă = tipăritură pe o singură foaie care se difuzează în public ca manifest, ca afiş etc.; filă detaşată dintr-un caiet, dintr-o carte etc. Echipă volantă = echipă mobilă care se deplasează cu uşurinţă, dintr-un loc de muncă în altul, după nevoie. Bibliotecă volantă = fond de cărţi aparţinând unei biblioteci şi împrumutat unei instituţii pentru folosinţă temporară. ♦ (Rar) Care poate zbura; care se poate menţine în aer. – Din fr. volant.Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX '98VOLÁNT adj. 1. mobil. (Serviciu volant; bibliotecă volant.) 2. detaşabil. (Foaie volant.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimevolánt adj. m., pl. volánţi; f. sg. volántă, pl. volánteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficvolánt s. m., pl. volánţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVOLÁN//T1 volanttă (volantţi, volantte) 1) Care se deplasează dintr-un loc în altul (în funcţie de necesităţi); caracterizat prin mobilitate. Echipă volanttă. ♢ Bibliotecă volanttă fond de cărţi al unei biblioteci pus temporar la dispoziţia unei instituţii. 2) Care durează puţin timp; de scurtă durată. ♢ (Adunare) volanttă adunare de lucru pentru soluţionarea unor chestiuni urgente. 3) Care nu se încadrează într-un întreg; detaşat de întreg. ♢ Foaie volanttă a) apel cu conţinut politic urmărind scopuri de agitaţie; proclamaţie; b) foaie detaşabilă dintr-o carte sau dintr-un caiet. /<fr. volantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXvolÁn//t2 volantţi m. 1) Roată cu jantă masivă care se fixează pe arborele unei maşini pentru a-i uniformiza turaţia. 2) Piesă complexă a unei maşini bătătoare, folosită la scărmănarea bumbacului. /<fr. volantTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXVOLÁNT s.m. 1. (tehn.) Roată grea, de dimensiuni mari, servind la uniformizarea şi regularizarea mersului unei maşini. 2. (text.) Piesă complexă din mecanismul unei maşini bătătoare, care printr-o învârtire rapidă scarmănă bumbacul presat la valţul de alimentare. [pl. -nţi, (s.n.) -nte, -nturi. / < fr. volant].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNVOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate menţine în aer. ♦ (spec.) Care se poate mişca, deplasa după voie; mobil, desprins. ♢ Foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest; bibliotecă volantă = fond de cărţi aparţinând unei biblioteci publice şi împrumutat temporar unei instituţii, unei unităţi etc. [< fr. volant < voler – a zbura].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNVOLÁNT1 s. m. 1. roată grea care serveşte la uniformizarea şi regularizarea mersului unei maşini. 2. (text.) piesă complexă din mecanismul unei maşini bătătoare, care printr-o învârtire rapidă scarmănă bumbacul presat la valţul de alimentare. (< fr. volant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNVOLÁNT2, -Ă adj. 1. care poate zbura; care se poate menţine în aer. ♢ (spec.) care se poate mişca, deplasa după voie; mobil. o bibliotecă volantă = fond de cărţi aparţinând unei biblioteci publice şi împrumutat temporar unei instituţii, unităţi etc. 2. desprins; detaşabil. o foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest. (< fr. volant)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.