Dicționar Român. 2013.
bocănit — BOCĂNÍT s.n. Acţiunea de a bocăni şi rezultatul ei; zgomot produs prin izbirea cu un obiect tare în ceva; bocăneală, bocănitură. – v. bocăni. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOCĂNÍT s. 1. bocăneală, bocănitură, pocăneală, pocănit,… … Dicționar Român
2005–06 Cupa României — Country Romania Champions Rapid Bucureşti Runner up Naţional Bucureşti ← 2004–05 2006–07 → The … Wikipedia
bocănire — BOCĂNÍRE s. bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o bocănire în uşă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bontăneală — BONTĂNEÁLĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocă nitură, pocăneală, pocănit, pocănitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bontănitură — BONTĂNITÚRĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… … Dicționar Român
tocănire — TOCĂNÍRE, tocăniri, s.f. Acţiunea de a tocăni şi rezultatul ei; bocănit, ciocănitură. – v. tocăni. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCĂNÍRE s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă nire, ciocănit,… … Dicționar Român
tocănit — TOCĂNÍT, tocănituri, s.n. Faptul de a tocăni. – v. tocăni. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOCĂNÍT s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă nire, ciocănit, ciocănitură. Trimis de siveco, 13.09.2007 … Dicționar Român
