- bontănitură
- BONTĂNITÚRĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
boncăi — BONCĂÍ, pers. 3 boncăieşte, vb. IV. refl. şi intranz. A boncălui. – cf. scr. b u k a t i. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BONCĂÍ vb. a boncălui, (reg.) a râncăi, a râncălui. (Cerbul boncăi în timpul rutului.) … Dicționar Român