- tocănit
- TOCĂNÍT, tocănituri, s.n. Faptul de a tocăni. – v. tocăni.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TOCĂNÍT s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă-nire, ciocănit, ciocănitură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetocănít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficTOCĂNÍT tocănituri n. 1) v. A TOCĂNI. 2) Zgomot produs de un obiect sau de o fiinţă care tocăneşte. /v. a tocăniTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.