tocănit

tocănit: TOCĂNÍT, tocănituri, s.n. Faptul de a tocăni. – v. tocăni.

Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TOCĂNÍT s. v. bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocă-nire, ciocănit, ciocănitură.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

tocănít s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TOCĂNÍT tocănituri n. 1) v. A TOCĂNI. 2) Zgomot produs de un obiect sau de o fiinţă care tocăneşte. /v. a tocăni

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

bocănire — BOCĂNÍRE s. bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (reg.) tocănire, tocănit. (Se aude o bocănire în uşă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… … Dicționar Român
toc — TOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într un obiect sau într un material tare. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TOC2, tocuri, s.n. 1. Cutie ori suport de lemn … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias