Dicționar Român. 2013.
minciunea — MINCIUNEÁ, ÍCĂ, minciunele, s.f. 1. Diminutiv al lui minciună (1). 2. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută dintr o foaie de aluat nedospit, prăjită în grăsime; minciună (2). – Minciună + suf. ea, ică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român
pancovă — PÁNCOVĂ, pancove, s.f. (reg.) Gogoaşă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 PÁNCOVĂ s. v. gogoaşă, minciună, min ciunea, minciunică, ochi, scovardă, uscăţea, uscăţică. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
pup — PUP1, pupi, s.m. (fam. şi în limbajul copiilor) Sărut. – Din pupa (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 02.09.2008. Sursa: DEX 98 PUP2 interj. v. pu. Trimis de ana zecheru, 02.09.2008. Sursa: DEX 98 PUP s. v. boboc, calotă, căpiţ … Dicționar Român
scovardă — SCOVÁRDĂ, scoverzi, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (şi umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o pesoană foarte slabă, scofâlcită. [var.: scovérgă s.f.] – Din … Dicționar Român
surcele — SURCÉLE s. pl. v. minciună, minciunea, min ciunică, scovardă, uscăţea, uscăţică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
uscăţel — USCĂŢÉL, ÍCĂ, uscaţei, ele, adj., s.f. 1. adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. s.f. pl. Crengi subţiri şi uscate; uscături (1). 3. s.f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucăţele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2) … Dicționar Român
