scovardă

SCOVÁRDĂ, scoverzi, s.f. 1. (Mai ales la pl.) Un fel de plăcintă din aluat (dospit), prăjită în grăsime (şi umplută cu brânză, urdă etc); prăjitură uscată, minciună. 2. Epitet pentru o pesoană foarte slabă, scofâlcită. [var.: scovérgă s.f.] – Din sl. skovrada "tigaie".

Trimis de LauraGellner, 19.07.2004. Sursa: DEX '98



SCOVÁRDĂ s. minciună, minciunea, minciunică, uscăţea, uscăţică, (Transilv. şi Ban.) pancovă, (prin Ban. şi sud-vestul Transilv.) pup, (Mold.) surcele (pl.). (A mâncat o scovardă.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



SCOVÁRDĂ s. v. clătită.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



scovárdă s. f., g.-d. art. scovérzii; pl. scovérzi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SCOVÁRDĂ scovérzi f. 1) mai ales la pl. Plăcintă prăjită în grăsime. 2) fig. Persoană foarte slabă. [G.-D. scoverzii] /<sl. skovrada

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



scovárdă (-vérzi), s.f. – Gogoaşă. – var. scovargă, scove(a)rgă. sl. skovrada "tigaie" (Miklosich, Slaw. Elem., 44; Cihac, II, 333; Conev 67); poate var. a fost influenţată de ngr. ξόβεργα "amestec" sau "grăsime". – Der. scovîrda, vb. refl. (a se distruge, a se nărui; a slăbi); scovîrlie, s.f. (orbită), prin contaminare cu scăfîrlie.

Trimis de blaurb, 25.11.2008. Sursa: DER