uscăţel

uscăţel
USCĂŢÉL, -ÍCĂ, uscaţei, -ele, adj., s.f. 1. adj. Diminutiv al lui uscat2 (I). 2. s.f. pl. Crengi subţiri şi uscate; uscături (1). 3. s.f. (Mai ales la pl.) Prăjitură făcută din bucăţele de aluat prăjite în grăsime sau coapte la cuptor; uscătură (2). – Uscat2 + suf. -el, -ică.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

uscăţél adj. m., pl. uscăţéi; f. sg. uscăţícă, pl. uscăţéle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • uscăcior — USCĂCIÓR, OÁRĂ, uscăciori, oare, adj. (pop.) Uscăţel. – Din usca + suf. (ă)cior. Trimis de gall, 22.10.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • uscătură — USCĂTÚRĂ, uscături, s.f. 1. Creangă subţire şi uscată. ♦ Aşchie, surcea. 2. (Mai ales la pl.) Mâncare uscată, care se poate mânca rece (şi fără o pregătire specială). ♦ Uscăţea, v. uscăţel (3). – Usca + suf. ătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”